Forma de guvernământ desemnează modul de formare, organizare și funcționare a organelor statului, caracteristicile și principiile care au stat la baza raporturilor dintre ele, mai ales între organul legiuitor și organele executive.1
Unii autori considera ca formă de guvernământ ar fi o parte componentă a formei puterii de stat care ar mai cuprinde structura de stat ce desemnează organizarea puterii de stat în anumite spațiale, adică pe un anumit teritoriu, precum și regimul politic care reprezintă ansamblul metodelor și mijloacelor de înfăptuire a puterii, a relațiilor existente, între elementele ce alcătuiesc sistemul social-politic. Nu vom insista pe formele de guvernământ prin care se realizează principiul separației puterilor în stat și trăsăturile specifice acestora deoarece interesează mai puțin din punct de vedere al disciplinei dreptului administrativ.
Așa cum am arătat, în numele principiului separației puterilor în stat, doctrina politică și cea juridică în special, au ținut să sublinieze funcțiile diferitelor organe ale statului, activitatea lui fiind împărțită în trei domenii esențial: legislativă, executiv și judecătoresc. Potrivit tradiței clasice de guvernare reprezentativă, puterea legislativă aparține Parlamentului, care în calitate de singur reprezentant al poporului suveran exprimă prin lege, voința generală.
Așa cum vom vedea, în numeroase țări funcția legislativă care încredințată parlamentului, dar sunt și țări în care este împărțită între Parlament și șeful statului, în altele între Parlament și Corpul electoral sau între Parlament și comisiile parlamentare ori între acestea și organele federale sau locale.
Această realitate legislativă confirmă ceea ce am afirmat cu privire la faptul că principiul separației puterilor în stat nu poate fi considerat ca având caractere rigid, în sensul că activitatea fiecăruia ar putea fi ruptă, separată de celelalte fără să existe zone de întrepătrundere, de interdependență între ele.
Vom analiza modul de împărțire a acestor puteri, în special a felului în care este încredințată puterea legislativă și a raportului ei cu puterea executivă și judecătorească în toate formele de guvernământ, categorisite oarecum convențional în: republica prezidențială, de republica parlamentara, republica semiprezidențiala și regimul de adunare.