Administrație publică

Definiţie :

            Actul administrativ reprezintă forma juridică principală de activitate a autorităţilor administraţiei publice şi în subsidiar autorităţile publice ce constă într-o manifestare unilaterală şi expresă de voinţă facută în scopul de a produce efecte juridice, în realizarea puterii publice aflată în principal sub controlul instanţelor judecătoreşti.

            În doctrină nu exista unanimitate de opinii cu privire la numărul, denumirea şi conţinutul trăsăturiloe actului administrativ. Toţi sunt de acord însă cu privire la trei aspecte: 1. sunt acte juridice; 2. sunt manifestări unilaterale de voinţă; 3. sunt emise în realizarea puterii publice.

Trăsături:

1. actul adminstrativ reprezintă forma juridică principală de activitate a autorităţilor adminstraţiei publie; actul administrativ reprezintă una din formele cu semnificaţie juridică prin care autorităţile administraţiei publice îşi realizează competenţa şi sarcinile care le revin; ponderea actelor administrative creşte pe masură ce urcăm în ierarhia sistemului organizării administraţiei publice.
2. actul administrativ reprezintă o voinţă juridică unilaterală; caracterul unilateral reprezintă calitatea actului adminstrativ potrivit căruia el este emis!/adoptat fără participarea sau consimţământul subiectului de drept cărora le este destinat sau cu privire la care generează drepturi sau obligaţii. Prin identificarea trăsăturii se urmareşte includerea actului administrativ în sfera actelor juridice şi delimitarea lui de operaţiunile administrative. Actul administrativ apare ca exteriorizarea voinţei interne a unei structuri adminstrative de a produce în mod direct efecte juridice, trebuind să fie expresă, neîndoielnică în a schimba ceva din ordinea juridică existentă.

Faţă de această trăsătură , în practică s-au ridicat unele întrebări cum ar fi:

1. emiterea actului administrativ cu participarea mai multor persoane fizice;majoritatea actelor administrative concretizează decizii ale unor organe colegiale,iar faţă de această realitate s-a pus problema de a şti dacă acordul de voinţă care intervine în vederea emiteri actului administrativ nu e de natură să înlăture carcaterul unilateral al acestuia; în doctrină, în astfel de cazuri, voinţa fiecărei persoane nu are relevanţă decât în cadrul mecanismului decizional administrativ; acele pesoane fizice acţionează în vederea realizării competenţei organelor administrative care este una singură; în acest caz manifestările de voinţă ale subiectelor de drept converg spre acelaşi efect juridic rezultând în final o singură voinţă juridică.
2. emiterea actului administrativ cu participarea mai multor autorităţi publice, a .          unei structuri administrative şi structuri nestatale.
3. emiterea actului administrativ la cererea prealabilă; în acest caz distingem două    

         situaţii: cererea prealabilă aparţine organului emitent şi este adresată organului    ierarhic superior sau cererea aparţine altui subiect de drept ce urmează să fie beneficiarul actului administrativ respectiv.

         În primul caz e vorba despre condiţiile procedurale de emitere a unui act administrativ fiind vorba de acte administrative complexe.

         În cel de-al doilea caz , cererea prealabilă are valoarea unei condiţii prevazută de lege pentru ca actul administrativ să fie emisş în doctrină s-a pus problema dacă renunţarea beficiarului la exerciţiul dreptului conferit ede actul respectiv atrage încetarea producerii de efecete juridice. Se susţine că o data ce poziţia beneficiarului este adusă la cunoştinţa organului emitent acesta are obligaţia de a o examina şi revoca actul respectiv.

1. actul administrativ e emis în realizarea puterii publice;de aici rezultă obligativitatea actelor administrativeşi executarea lor din oficiu, ce sunt analizate de unii autori ca trăsături distincte.Obligativitatea presupune că actul administrativ e obligatoriu pentru toate subiectele de dreptce intră sub incidenţa dispoziţiilor sale, inclusiv pentru autoritatea emitentă. Caracterul executoriu se datorează faptului că e emis de o autoritate a administraţiei publice învestită cu prerogative de putere publică ce dispune de forţa de constrângere a statului.
2. actul administrativ are un regim juridic specific în centrul căruia se află legea contenciosului administrativ.

 Dupa gradul de întindereal efectelor juridice:

  1.acte administrative normative

2. acte administrative indeviduale
3. acte administrative cu caracter intern

Actele administrative normativeconţin reguli generale, impersonale asemeni legilor, se adresează tuturor, oricine putând intra sub incidenţa lor la un moment dat.

Actele administrative individuale se adresează unor persoane fizicesau juridice determinate.

Dupa conţinutul efectelor, actele individuale se clasifică în:
 1.acte prin care se stabilesc drepturi sau obligaţii determinate

2. acte de atribuire a unui statut personal
3. acte de aplicare a constrângerii administrative
4. acte administrative cu caracter jurisdicţional