Organizarea distincta a finantelor locale
Tutela si independenta in domeniu
Prin autonomie locala se intelege ,,dreptul si capacitatea autoritatilor locale de a rezolva,administra si genera in cadrul legii,pe propria lor raspundere siin folosul lor interesul populatiei,o parte importanta din treburile publice.
Drepturile autoritatilor publice locale,ce definesc autonomia financiara:
-dreptul la resurse financiare proprii suficiente,proportional cu competentele autoritatilor locale
-sistemul resurselor financiare sa fie adaptabil evolutiei reale a cheltuielilor ce se prtevad in bugetele locale
-protejarea colectivitatilor locale mai slabe din punct de vedere financiar
-dreptul colectivitatilor locale de a fixa cote redeventelor si impozitelor locale,de a decide finantarea si cheltuielile bugetelor locale.
-accesul acestor colectivitati la pietele nationale de capitaluri
Principii specifice
-p autonomiei locale financiare-pt finantele publice locale,legiferat.
-p transparentei si publicitatii-publicarea in presa locala
-p solidaritatii-la cererea publica a primarilor sau din proprie initiativa.
-p proportionalitati
-p consultarii
Procesul bugetar-Legea nr.273/2006
- a) Elaborarea bugetelor locale-proiectul de buget se realizeaza de catre ordonatorii principali de credite-primarul,presedintele cons judetean,respectiv primarul general al municipiului Bucuresti ajutati de functionarii de specialitate financiar-contabila
Pt un buget echilibrat,real un rol esential il au operatiunile specifice de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor acestor bugete.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaza pe constatarea si evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare in functie de care se calculeaza impozitele si taxele,pe evaluarea servicilor prestate si a veniturilor obtinute din acestea,precum si pe alte elemente specifice,inclusiv pe serii de date,in scopul evaluarii corecte a veniturilor.
Cheltuielile pt investitiile publice si alte cheltuieli de investitii finantate din fonduri publice locale se cuprind in proiectul de buget,in baza programului de investitii publice,al fiecarei unit adm-teritoriale,intocmit de ordonatorii principali de credite,care se prezinta ca anexa la bugetul initial,respectiv rectificat si se aproba de consiliul local,judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Includerea investitiilor in proiectul bugetului poate avea loc numai daca exista documentatiile tehnico-economice si/sau notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii.
Competenta de aprobare fiind diferita,in functie de sursa de finantare a acestora:
-consiliile locale,judetene si Cons General al Mun. Bucuresti-pt documentatiile tehnico-economice pt obiectivele de investitii noi,a caror finantare se asigura integral sau in completare din bugetele locale,imprumuturi interne sau externe,contractate direct de catre autoritatile adm publice locale.
-Guvernul-pt documentatiile tehnico-economice,pt obiectivele de investitii noi,a caror finantare se asigura din imprumuturi externe si,in completare din transferuri de la bugetul de stat si din alte surse,precum si cele finantate integral sau in completare din imprumuturi externe contractate ori garantate de stat,indiferent de valoarea acestora.
-ordonatorii principali de credite-pt documentatiile tehnico-economice pt investitiile destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de actiuni accidentale si calamitati naturale.precum si pt notele de fundamentare pt celelalte cheltuieli de investitii cuprinse in pozitia globala,,alte cheltuieli de investitii”
-ordonatorii tertiari de credite-pe propria lor raspundere,pt valoarea fiecarui obiectiv de investitii nou,actualizata de ei in functie de evolutia indicelui de preturi,indiferent de sursele de finantare ori de competenta de aprobare,operatiunea fiind supusa controlului financiar propriu.
Legea a creat si posibilitatea inscrierii unui fond de rezerva la dispozitia cons local,judetean etc in cota de pina la 5% din totalul cheltuielilor programate pt finantarea actiunilor si sarcinilor urgente intervenite in cursul exercitiului bugetar
In functie de nivelul veniturilor se pot atrage sume completatoare de la bugetul statului;cote defalcate din impozitul pe venit;sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferuri consolidate pt bugetele locale,cu respectarea procedurii prevazute de lege.
- b) Aprobarea bugetelor locale-de cons locale,judetene si CG al Mun. Buvuresti
Bugetele locale trebuie aprobate in maxim 45 de zile de la data publicarii legii bugetului de stat in Mof al Romaniei Partea I,decalarea fiind impusa de nevoia corelarii acestor bugete cu bugetul de stat cu privire la sumele defalcate si la transferurile consolidabile prevazute si aprobate prin acesta.
Etape:
-publicarea proiectului in presa locala sau afisarea la sediul unitatii adm teritoriale-termen de contestatie 15 zile de la data afisarii publicarii.
-pronuntarea asupra contestatiilor si votarea proiectului bugetului local pe capitole,subcapitole,titluri,articole,alineate dupa caz si anexe.
-adoptarea proiectului bugetului local
Actul de adoptare este o hotarire,luata cu votul majoritatii membrilor in functie,are caracter normativ si produce efecte prin ea insasi,nefiind nevoie de vreo aprobare,avizare din partea unui alt organ,fapt ce reconfirma autonomia financiara.
Dupa aprobarea lor,bugetele locale,ale cons jud etc se depun la directiile generale ale finantelor publice,care intocmesc si transmit MFP bugetele pe ansamblul fiecarui judet
Daca bugetele locale au fost aprobate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar,executia bugetara a bugetului neaprobat se va face in dispozitiile bugetare ale anului precedent,dar numai mult de 45 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat
- c) Executia bugetelor locale
Executia partii de venituri
Executia bugetara este definita ca activitatea de incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget.
Executia partii de cheltuieli-are la baza procedeul creditelor bugetare.Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe trimestre,in functie de teremenele de incasare,respectiv,perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor,de catre MEF si ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale,in termenele si potrivit distinctiilor facute in lege.
Deschiderea de credite bugetare se face in limita sumelor aprobate prin bugetul local,potrivit destinatiei stabilite si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.
Un rol esential in executia bugetelor locale il au ordonatorii de credite care sunt:
-ordonatori principali-presedintii cons judetene,primarul general al Mun Bucuresti,primarii celorlalte unitati adm-teritoriale.
-ordonatori secundari-cond institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele publice
-ordonatori tertiari-cond institutiilor publice-competenta limitata.
Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului,operatiunile specifice acestora fiind evidentiate in conturi distincte,in timp ce derularea imprumuturilor contractate de autoritatile publice locale,altele decit cele din disponibilitatile contului curent al trezoreriei statului,se poate face prin conturi deschise la banci.
- d) Incheierea executiei bugetare locale
Dupa expirarea anului financiar,pina la 31 mai a anului urmator,ordonatorii principali de credite intocmesc si prezinta spre aprobare,consiliilor locale,conturile anuale de executie a bugetelor locale dupa ,,judecarea” lor de organele de control ale Curtii de Conturi.
Excedentul anual al bugetului local,rezultat la incheierea exercitiului bugetar,dupa regularizare in limita sumelor defalcate si a transferurilor consolidate din bugetul de stat sau din alte bugete se utilizeaza,in ordine,pentru:
-achitarea datoriei publice restante si a costului acesteia
-constituirea fondului de rulment-deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului,pe seama fiecarei unit adm-teritoriale,purtatoare de dobinda si avind destinatia acoperirii,temporar,a unor goluri de casa provenite de decalaje dintre venituri si cheltuieli,precum si pt acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar.Fondul de rulment poate fi utilizat si pt finantarea unor investitii de competenta autoritatilor publice locale sau pt dezv serviciilor publice locale
Continutul bugetelor locale
Veniturile bugetelor locale-structurate pe capitole si subcapitole,iar cheltuielile pe parti,capitole,subcapitole,titluri,articole,alineate si paragrafe,dupa caz.
- Pentru bugetele proprii ale judetelor
- A) venituri proprii
- 1. impozit pe profit de la regiile autonome si soc comerciale de sub autoritatea cons jud.
- 2. cote defalcate din impozitul pe venit
bugetelor locale.
3.alte impozite pe venit,profit si cistiguri din capital
4.taxe pe utilizarea bunurilor,autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati.
5.venituri din proprietate
6.venituri din prestari de servicii si alte activitati
7.amenzi,penalitati si confiscari
8.venituri din valorificarea unor bunuri
- B) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
- C) donatii si sponsorizari
- D) subventii de la bugetul de stat si de la alte administratii
- E) operatiuni financiare
Administrarea acestora-intocmirea si depunerea declaratiilor,stingerea obligatiilor bugetare,solutionarea contestatiilor,controlul fiscal,executarea creantelor fiscale este supusa legislatiei in domeniu,Codul de procedura fiscala.
Venituri completatoare-bugetelor locale li se aloca pt complementare,sume de bani de la bugetul de stat,,subventii”(cote defalcate,sume defalcate,transferuri consolidate)
- a) Cote defalcate din impozitul pe venit-procentul stabilit din unele venituri ale bugetului de stat,care se aloca bugetelor locale.
- Pt comune,orase,municipii, judete
- a) cote fixe sau uniforme-pe categorii de unitati adm teritoriale,sumele variind in raport cu baza de impunere
- o cota de 47% de impozitul pe venit incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unit adm teritoriale,alocata bugetelor locale a comunelor,oraselor si municipiilor pe al caror teritoriu isi desfasoara activitatea platitorii de impozite,in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit.
-o cota de 13% la bugetul local al judetului
- b) cota de echilibrare a bugetelor locale de 22%-colectata intr-u cont distinct,deschis pe seama directiilor generale ale finantelor publice judetene,la trezoreria municipiului resedinta de judet pt echilibrarea bugetelor locale ale comunelor,oraselor,municipiilor
- Pt sectoarele Municipiului Bucuresti si pt Municipiul Bucuresti
- a) cote fixe sau uniforme
-23% la bugetele locale alesectoarelor municipiului Bucuresti
-47,5% la bugetul local al municipiului Bucuresti
- b) cota de echilibrare-de 11%
- B) Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat-sumele defalcate din TVA
-sume defalcate pt echilibrarea bugetelor locale-27% se aloca bugetului propriu al judetului iar diferenta se repartizeaza pt bugetele locale ale comunelor,oraselor,etc
-sume defalcate cu destinatie speciala-pt finantarea serviciilor publice descentralizate sau a unor noi cheltuieli publice.
- C) Transferuri consolidate pt bugetele locale-sunt aprobate anual prin legea bugetului de stat,in pozitie globala,pt investitii finantate din imprumuturi externe,la a caror realizare contribuie si Guvernul.
Cheltuielile bugetelor unitatilor adm-teritoriale
Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare
-cheltuielile curente-sunt cuprinse in sectiunea de functionare,sunt obligatorii si se refera la cheltuielile de personal,cheltuieli materiale si cu prestarea serviciilor,subventiile si transferurile necesare realizarii atributiilor si competentelor autoritatilor adm publice locale,in conditiile legii.
-cheltuielile de capital-cuprinse in sectiunea de dezvoltare,ambele fiind aprobate ca anexe ale bugetului local.
Criza bugetara a unit adm-teritoriale
Criza bugetara- nerespectarea obligatiilor bugetare de catre unit adm-teritoriala,in diversitatea lor,neexecutarea in cursul anului a obligatiilor decurgind din imprumuturile pe termen scurt si/sau depasirea limitelor legale ale acestuia,neachitarea obligatiilor de plata,lichide si exigibile,in perioada prevazuta de lege,depasind un anumit procent din bugetul anual,neachitarea drepturilor salriale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli in perioada prevazuta de lege.
Forme:-verificari exceptionale
-situatia de criza financiara
-insolventa
Verificari exceptionale-este generata de nerambursarea tuituror obligatiilor de plata ale imprumuturilor pe termen scurt,pina la sfirsitul anului bugetar,in care acestea au fost angajate si/sau depasirea,pe durata anului bugetar,a limitei lor
Se constata de catre Curtea de Conturi ,la sesizarea motivata a cel putin 1/3 din nr membrilor ce compun autoritatea deliberativa.
Autoritatile adm publice locale,la solicitarea Curtii de Conturi,vor intocmi si vor depune un plan de redresare la Curtea de Conturi si la directia generala a finantelor publice prin care se obliga sa se incadreze in limitele legale ale imprumuturilor contractate Imprumutul neachitat este acoperit printr-un alt imprumut-o consolidare a datoriei publice.
Criza financiara
Situatie financiara precara a unitatii adm-teritoriale-situatii;
-neachitarea obligatiilor de plata,lichide si exigibile,mai vechi de 90 de zile si care depasesc15% din bugetul anual,cu exceptia celor care se afla in litigiu contractual.
-neachitarea drepturilor salariale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe o perioada mai mare de 90 de zile de la data scadentei.
Procedura situatiei de criza financiara:
-sesizarea starii de criza financiara- de catre orice persoana interesata(ordonatorul principal de credite,conducatorul compartimentului financiar-contabil,ordonatorii secundari de credite,conducatorii soc comerciale sa regiilor autonome din subordinea consiliului local,diversi creditori,directorul directiei generale a finantelor publice)
-planul de redresare financiara-elaborat de catre ordonatorul principal de credite,impreuna cu directia generala a finantelor publice si cu structurile teritotoriale ale Curtii de Conturi,in termen de 30 de zile de la stabilirea starii de criza de catre autoritatea deliberativa.
-incetarea starii de criza financiara
-publicitatea starii de criza financiara-incetarea acesteia se inregistreaza in termen de 5 zile de la declararea situatiei de criza
Insolventa unit adm-teritoriale
Insolventa-stare a patrimoniului debitorului,care exprima neputinta acestuia de a platii datoriile comerciale scadente,datorita lipsei de lichiditati
Caracteristici:
-caracter general-este reglementata si se aplica ,invariabil,fata de toti debitorii.
-unicitatea procedurii-se realizeaza prin modalitatea prevazuta de lege.
-caracter judiciar-procedura la care este supus debitorul are caracter judiciar,asigurind protectia creditorului cit si a debitorului.
-caracterul de remediu-procedura ionsolventei constituie un instrument de remediu,si nu de executare silita a averii debitorului,ca urmare a absentei masurii extreme,a falimentului.
Procedura:
-cererea de deschidere a proceduri insolventei-poate fii introdusa de catre orice creditor sau un grup de creditori care au una sau mai multe creante certe,lichide si exigibile impotriva acestuia,cu o valoare insumata care depaseste50% din bugetul acestuia pe o perioada de 120 de zile consecutive,la tribunalul a carei circumscriptie isi are sediul unit adm-teritoriala.
-planul de redresare a insolventei-se supune aprobarii consiliului local,devine obligatoriu atit pt autoritatea deliberativa,cit si pt ordonatorul principal de credite al unit adm-teritoriale.
-incetarea starii de insolventa-se face la propunerea administratorului printr-o sedinta de inchidere a procedurii de insolventa a unit adm-teritoriale-administratorul este descarcat de orice indatoriri sau responsabilitati,fata de ordonatorul de credite,fata de patrimoniul unitatii si fata de creditori.