Conform Liniilor Directoare Phare 2000 (document oficial al Uniunii Europene), un principiu de bază în acordarea fondurilor Phare pentru investiţii în domeniul coeziunii economice şi sociale îl constituie concentrarea sprijinului Phare pentru proiecte de investiţii într-un număr limitat de regiuni, astfel ca impactul asupra dezvoltării să fie maxim.
- România a identificat pentru Programul Phare 2000 câteva "regiuni prioritare" care să primească sprijin financiar din fondurile Phare 2000 - componenta coeziune economică şi socială. Această cerinţă a generat mai multe dezbateri cu Comisia din cauza dificultăţilor în selectarea regiunilor prioritare potrivit criteriilor disparităţilor regionale.
PND (versiunea 1999) a identificat în cadrul Regiunilor de Dezvoltare, trei categorii mari de zone cu probleme economice şi sociale: zone tradiţional subdezvoltate, zone care trec printr-un declin industrial sever şi zone cu o structură economică deosebit de fragilă, în multe privinţe, aceste categorii de zone sunt similare cu acelea care beneficiază, în Uniunea Europeană de ajutoare structurale sub Obiectivele 1 şi 2 şi cu acelea asistate prin Iniţiative Comunitare care vizează zonele monoindustriale. Fiecare din aceste trei tipuri de zone pot fi găsite în aproape toate regiunile de dezvoltare.
În prezent (datorită modului în care au fost create), nu există diferenţe importante între regiunile de dezvoltare (poate cu excepţia Bucureşti-llfov) în termeni de nivel de dezvoltare, ca o consecinţă a politicilor trecute, prin care se urmărea dezvoltarea tuturor sectoarelor economice ale ţării şi în special a industriei, pe întreg teritoriul ţării. De aceea, consecinţele, cele mai multe negative, ale procesului de restructurare economică, ating, mai mult sau mai puţin, toate regiunile.
Disparităţile intraregionale, între judeţe, oraşe şi comune, sunt mult mai mari faţă de acelea dintre regiuni. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde atât zone dezvoltate, cât şi subdezvoltate. Judeţele cu problemele cele mai grave sunt cele afectate de impactul procesului de restructurare industrială, precum şi cele în care predomină agricultura.
Pentru aceste motive, România a propus o abordare diferită a concentrării geografice a fondurilor Phare, respectiv o concentrare a asistenţei financiare în zonele cele mai grav afectate de restructurarea industrială, dar la nivel subregional, luând în considerare situaţia lor specifică.
Înţelegând rădăcinile mai adânci ale situaţiei economice a României, Comisia Europeană a acceptat propunerea ca, în afara finanţării din fondurile Phare 2000 a regiunilor prioritare, să fie finanţate printr-o schemă de finanţare şi regiunile aşa-zis "neprioritare", care ulterior s-au numit "regiuni prioritare II", pentru proiecte din domeniul dezvoltării IMM-urilor şi resurselor umane. Suma de bani necesară va fi de la bugetul de stat şi va reprezenta cofinanţarea corespunzătoare pentru priorităţile menţionate. Astfel, Programul Phare 2000 sprijină realizarea celor trei priorităţi din "regiunile prioritare I", în timp ce proiectele de investiţii în "regiuni prioritare II " vor fi finanţate din suma de bani care ar fi trebuit să reprezinte cofinanţarea României pentru aceste priorităţi în regiunile prioritare l.
În acest context, Programul Phare 2000 - componenta coeziune economică şi socială - a operat cu două noi concepte şi anume: "regiuni prioritare I " şi "regiuni prioritare II", având ca scop adaptarea, modelarea principiului concentrării fondurilor la condiţiile concrete ale României.
Regiunile prioritare I sunt regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Nord-Vest. Ele au fost selectate pe baza analizelor economice şi sociale realizate în PND şi care au evidenţiat că aceste regiuni au probleme complexe de dezvoltare (rate înalte ale şomajului structural, dependenţă ridicată de activitatea agricolă, infrastructură tehnică şi socială slab dezvoltată etc.). Ele vor primi sprijin financiar prin programul Phare 2000 şi o cofinanţare parţială din partea României, pentru realizarea de proiecte pe cele trei priorităţi de dezvoltare: resurse umane, IMM şi infrastructura regională şi locală.
Regiunile prioritare II sunt regiunile Sud-Vest, Vest, Centru şi Bucureşti - Ilfov. Şi aceste regiuni au probleme generate de restructurarea economică, îndeosebi industrială, precum şi probleme de dezvoltare rurală. Ele vor primi un sprijin financiar de la bugetul statului, prin Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională. Fondul destinat sprijinirii regiunilor prioritare II are în componenţa sa şi fonduri financiare care ar fi trebuit să reprezinte co-finanţarea românească pentru proiectele destinate resurselor umane şi dezvoltării IMM în regiunile prioritare I.
- Selectarea "zonelor prioritare" care să beneficieze de finanţare Phare pentru proiecte de dezvoltare regională prin Programul Phare 2001 - componenta coeziune economică şi socială.
Cerinţa Comisiei de a identifica "zonele prioritare" pentru a primi finanţare Phare pentru proiecte de dezvoltare regională din Phare 2001 - componenta coeziune economică şi socială - în loc de a selecta "regiuni prioritare" ca pentru Phare 2000, a fost apreciată ca reprezentând o bună înţelegere a argumentelor României, şi anume că problemele cele mai dificile se întâlnesc în localităţile afectate de impactul procesului de restructurare economică. Selectarea "zonelor prioritare" a implicat modificări strategice ale criteriilor de eligibilitate.
Criteriile naţionale utilizate la definirea zonelor eligibile ca zone de restructurare industrială cu potenţial de creştere economică pentru a primi finanţare din fonduri Phare 2001 au avut la bază analizele şi strategia naţională de dezvoltare regională conţinute în Planul Naţional de Dezvoltare şi au luat în considerare recomandările Comisiei.
Criteriile de selecţie a zonelor de restructurare industrială cu potenţial de creştere economică:
- Fiecare zonă selectată să cuprindă concentrări urbane bine delimitate care au probleme grave de restructurare industrială - ca o consecinţă a concentrării masive a activităţilor industriale şi a forţei de muncă în mari întreprinderi (sunt considerate întreprinderi mari cele care au peste 1000 de salariaţi) - şi concentrări masive de forţă de muncă disponibilizată;
- Zona să aibă probleme grave de poluare care afectează calitatea vieţii locuitorilor acesteia şi totodată imaginea zonei şi chiar a ţării;
- Zona să aibă areale cu caracter monoindustrial, lipsite în prezent de posibilitatea de a-şi diversifica activitatea, astfel încât să facă paşi spre oprirea declinului economic;
- Fiecare zonă selectată să beneficieze de infrastructură de transport (rutieră şi feroviară) şi să fie traversată de culoare de transport european sau să se afle în proximitatea acestora;
- Localităţile urbane componente ale zonei să fie tradiţional legate prin relaţii de cooperare, fie ca urmare a aceloraşi tipuri de activităţi pe care le realizează, fie ca urmare a complementarităţii activităţii lor;
- Zona să aibă condiţii de comunicare la standarde europene, absolut obligatorii pentru atragerea investitorilor români sau străini; majoritatea localităţilor componente să dispună de reţele digitale de telefonie;
- Zona să aibă resurse care să poată susţine realizarea priorităţilor naţionale de dezvoltare regională identificate în Planul Naţional de Dezvoltare (cum ar fi dezvoltarea turismului, sprijinirea sectorului IMM, dezvoltarea infrastructurii, susţinerea populaţiei tinere în integrarea acesteia în societatea informaţională, etc.);
- Colectivităţile locale să se fi remarcat prin dinamism şi preocupare pentru dezvoltarea propriilor localităţi şi îmbunătăţirea calităţii vieţii prin implementarea cu succes a unor programe sau proiecte de dezvoltare.
Potrivit acestor criterii au fost selectate cele unsprezece zone de restructurare industrială, cu potenţial de creştere economică, unde se va concentra Programul Phare 2001 - componenta coeziune economică şi socială - aceste zone fiind deja aprobate de Guvernul României.
Zonele prioritare selectate au două importante caracteristici: suportă impactul negativ al restructurării industriale, dar în acelaşi timp au şi potenţial de creştere economică. De aceea ele au fost denumite "zone de restructurare industrială cu potenţial de creştere economică".
La selectarea zonelor prioritare care vor primi finanţare Phare (potrivit procedurilor Phare) din Programul Phare 2001 s-a ţinut seama şi de principiul concentrării fondurilor ca şi de restricţia pusă de Comisie ca populaţia acestor zone să nu depăşească 30% din populaţia ţării pentru a se putea beneficia de impactul pozitiv al concentrării. De aceea zonele selectate nu sunt nici mai numeroase şi nici mai mari pentru a obţine un efect maxim din alocarea fondurilor Phare 2001.
Pentru aceste zone vor fi elaborate strategii şi măsuri mai detaliate.
PND este primul document naţional care a implicat realizarea unui parteneriat solid între autorităţile naţionale şi regionale şi instituţiile societăţii civile.