Administrație publică

Achiziţiile publice fac parte din activitatea desfăşurată de o instituţie publică. Deoarece activitatea unei instituţii publice presupune un consum de materiale, servicii, procurarea de mijloace fixe etc., se face apel la diferiţi furnizori sau prestatori. Cum instituţiile publice gestionează banul public, statul a instituit o serie de reguli privind achiziţia publică. Partea legislativă referitoare la achiziţiile publice face referire la stabilirea principiilor[1], cadrului general şi a procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, precum şi a căilor de atac al actului sau deciziei autorităţii contractante care aplică una dintre procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică.

Autorităţi contractante sunt reprezentate de:

1. a) oricare autoritate publică, aşa cum este aceasta definită în Constituţia României, inclusiv autoritatea judecătorească;
2. b) oricare instituţie publică, de interes general sau local, autonomă ori aflată în subordinea sau sub controlul unei autorităţi publice;
3. c) Academia Română şi instituţiile subordonate acesteia;
4. d) oricare persoană juridică ce desfăşoară activităţi relevante în unul dintre sectoarele de utilităţi publice - apă, energie, transporturi şi telecomunicaţii - şi care beneficiază de drepturi speciale sau exclusive pentru desfăşurarea unor astfel de activităţi, în sensul că nu are piaţă concurenţială datorită existenţei unei poziţii de monopol sau prin efectul unui act normativ ori administrativ.

Procedurile la care poate apela o instituţie publică pentru atribuirea unui contract de achiziţie publică sunt:

1. a) licitaţie deschisă: orice furnizor, executant sau prestator interesat are dreptul de a depune ofertă;
2. b) licitaţie restrânsă: se desfăşoară în două etape şi presupune că numai candidaţii selectaţi de către autoritatea contractantă în prima etapă sunt invitaţi să depună oferte;
3. c) negociere:

- negociere competitivă: autoritatea contractantă se consultă şi negociază clauzele contractuale, exclusiv preţul, cu mai mulţi furnizori, executanţi sau prestatori;

- negociere cu o singură sursă: autoritatea contractantă se consultă şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu un singur furnizor, executant sau prestator;

1. d) cerere de ofertă: autoritatea contractantă solicită, fără publicarea unui anunţ publicitar, oferte de la mai mulţi furnizori, executanţi sau prestatori.

Legiuitorul precizează condiţiile în care autoritatea contractantă poate să apeleze la fiecare din procedurile amintite mai sus. Indiferent de procedura aplicată, autoritatea contractantă are obligaţia să asigure respectarea principiilor liberei concurenţe, transparenţei, tratamentului egal şi confidenţialităţii în relaţia cu furnizorii, executanţii sau prestatorii interesaţi să participe la procedura pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a face cunoscută în mod public intenţia de a efectua achiziţii publice, scop în care trebuie să transmită spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a - Achiziţii publice, un anunţ de intenţie. Anunţul de intenţie se va publica în mod separat pentru produse, lucrări şi servicii, în cel mult 30 de zile de la data aprobării bugetului propriu al autorităţii contractante.

Anunţul de intenţie trebuie să cuprindă cel puţin toate contractele de achiziţie publică previzionate să fie atribuite până la sfârşitul anului bugetar şi a căror valoare estimată, fără T.V.A., este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 750.000 euro. Pentru contracte a căror valoare estimată, fără T.V.A., este mai mică decât echivalentul în lei a 750.000 euro, publicarea anunţului de intenţie este opţională. Publicarea anunţului de intenţie nu obligă instituţia publică să realizeze toate achiziţiile publice publicate.

Autoritatea contractantă are obligaţia să transmită spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a - Achiziţii publice, un anunţ de participare, în toate cazurile în care aplică una dintre procedurile prin licitaţie deschisă, restrânsă sau prin negociere competitivă, precum şi în cazul în care intenţionează să organizeze un concurs de soluţii. Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în anunţul de participare la concursul de soluţii dacă acesta este urmat de atribuirea unui contract de achiziţie publică unuia dintre concurenţii câştigători ai concursului.

În cazul aplicării procedurii de licitaţie deschisă autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili şi de a include în anunţul de participare data limită pentru depunerea ofertelor. Această dată nu trebuie să fie mai devreme de 40 de zile de la data publicării anunţului de participare, excepţie fiind cazul în care autoritatea contractantă a publicat în anul respectiv un anunţ de intenţie referitor la contractul de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, cu cel puţin 52 de zile înainte de data trimiterii spre publicare a anunţului de participare (în acest caz data limită nu trebuie să fie mai mică de 15 zile de la data publicării anunţului de participare).

În cazul aplicării primei etape a procedurii de licitaţie restrânsă sau de negociere competitivă autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili şi de a include în anunţul de participare data limită de primire a documentelor de calificare, însoţite de scrisoarea de interes prin care se manifestă intenţia candidatului de a participa la procedură, dată cu nu poate fi stabilită de autoritatea contractantă mai devreme de 25 de zile de la data publicării anunţului de participare

În etapa a II-a a procedurii de licitaţie restrânsă sau de negociere competitivă autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili şi de a include în invitaţia de participare adresată candidaţilor selectaţi data limită pentru depunerea ofertelor, stabilită în aşa fel încât să nu fie mai devreme de 40 de zile de la data transmiterii invitaţiei de participare pentru a depune ofertă, în cazul aplicării procedurii de licitaţie restrânsă sau de 15 zile de la data transmiterii invitaţiei de participare pentru a depune ofertă, în cazul aplicării procedurii de negociere competitivă.

Orice furnizor, executant sau prestator, român sau străin, persoană fizică sau juridică, are dreptul de a participa la procedura pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, fără nici un fel de discriminare.

În cazul aplicării procedurii de licitaţie deschisă numărul de furnizori, de executanţi sau de prestatori care au dreptul de a depune ofertă este nelimitat, dar procedura se repetă dacă numărul lor este mai mic de 2. Dacă se repetă procedura se poate autoritatea contractantă poate să opteze pentru a atribui licitaţia unicului participant sau poate opta pentru reperarea ei.

În cazul aplicării procedurii prin licitaţie restrânsă sau prin negociere competitivă cu anunţ de participare orice furnizor, executant sau prestator are dreptul de a participa la prima etapă de selectare, candidaţii selectaţi pentru faza a doua fiind stabiliţi numai dintre candidaţii calificaţi, prin aplicarea criteriilor referitoare numai la capacitatea tehnică şi cea economico-financiară. Pentru această procedură se stabileşte un număr maxim şi un număr minim între care se va situa numărul candidaţilor selectaţi.

În cazul aplicării procedurii prin cerere de ofertă numărul de furnizori, executanţi sau de prestatori cărora autoritatea contractantă trebuie să le transmită invitaţie de participare este de cel puţin 5, iar în cazul în care nu sunt primite cel puţin două oferte corespunzătoare, autoritatea contractantă are obligaţia de a repeta procedura. La repetarea procedurii pot participa şi alţi furnizori, executanţi sau prestatori. Dacă în urma repetării procedurii, autoritatea contractantă primeşte o singură ofertă corespunzătoare, aceasta are dreptul fie de a atribui contractul de achiziţie publică ofertantului respectiv, fie de a repeta procedura.

Pentru prevenirea unor efecte negative în buna desfăşurare a activităţii instituţiilor publice şi pentru buna derulare a licitaţiei şi a contractelor ulterioare desfăşurării licitaţiei între instituţia publică şi ofertantul câştigător, se poate exclude de la procedura de participare a licitaţiei a unui furnizor, executant sau prestator dacă nu sunt îndeplinite anumite condiţii.

Prin condiţiile stipulate se evită situaţiile în care contractele nu se pot derula ca urmare a falimentului furnizorului sau a neseriozităţii acestuia în situaţia în care face o ofertă pe care nu o poate respecta. Prin obligativitatea achitării la zi a obligaţiilor fiscale către stat pentru a putea participa la licitaţii în calitate de ofertant se asigură o mai bună colectare a acestor obligaţii, impactul asupra instituţiilor publice fiind realizarea veniturilor bugetare, fie prin încasare directă, fie prin transferuri de la alte bugete.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura întocmirea documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, care trebuie să cuprindă cel puţin:

1. a) informaţii generale privind autoritatea contractantă;
2. b) cerinţele minime de calificare solicitate de autoritatea contractantă şi documentele care urmează să fie prezentate de ofertant/candidat pentru îndeplinirea cerinţelor respective;
3. c) caietul de sarcini;
4. d) instrucţiuni privind datele limită care trebuie respectate şi formalităţile care trebuie îndeplinite, inclusiv cele privind garanţia de participare cea de bună execuţie, referitoare la modul de prezentare şi de depunere a ofertei, precum şi perioada de valabilitate a acesteia;
5. e) instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii financiare;
6. f) informaţii privind criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.

Ofertantul are obligaţia de a elabora oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei.

Propunerea tehnică se elaborează în concordanţă cu cerinţele cuprinse în caietul de sarcini, în aşa fel încât să asigure fumizarea tuturor informaţiilor necesare pentru evaluarea tehnică.

Propunerea financiară se elaborează în aşa fel încât să asigure fumizarea tuturor informaţiilor necesare în vederea evaluării financiare.

Oferta, o dată lansată, are caracter ferm şi obligatoriu, din punct de vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă şi trebuie să fie semnată, pe propria răspundere, de către ofertant sau de către o persoană împuternicită legal de acesta. Ea trebuie depună la adresa şi până la data limită pentru depunere, stabilite în anunţul sau în invitaţia de participare.

Mai mulţi furnizori, executanţi sau prestatori au dreptul de a se asocia şi de a depune ofertă în comun, fără a fi obligaţi să îşi prezinte asocierea într-o formă legalizată. Fiecare dintre aceştia îşi asumă obligaţia pentru oferta comună şi răspunde pentru orice consecinţe ale viitorului contract de achiziţie publică. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca asocierea să fie legalizată înainte de încheierea contractului de achiziţie publică, în cazul în care oferta comună este declarată câştigătoare. Asociaţii desemnează din rândul lor pe cel care, în cazul atribuirii contractului de achiziţie publică, îi reprezintă în raporturile cu autoritatea contractantă, în calitate de lider de asociaţie. Asociaţii nu au dreptul de a depune şi alte oferte, în mod individual, pe lângă oferta comună.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a constitui, pentru atribuirea fiecărui contract de achiziţie publică, o comisie de evaluare, formată din cel puţin 5 membri cu pregătire profesională şi experienţă relevantă în domeniu, precum şi cu probitate morală recunoscută, care răspunde de următoarele activităţi:

1. a) verificarea eligibilităţii, înregistrării şi a îndeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnică şi economico-financiară de câtre candidaţi/ofertanţi;
2. b) deschiderea, examinarea şi evaluarea ofertelor;
3. c) stabilirea ofertei câştigătoare.

Prin excepţie, autoritatea contractantă are dreptul de a constitui comisia de evaluare pentru atribuirea mai multor contracte, dar numai dacă procedura aplicată este cererea de ofertă şi numai dacă contractele respective sunt de fumizare sau de servicii.

Autoritatea contractantă are obligaţia să constituie, în scopul evaluării soluţiilor prezentate într-un concurs de soluţii, un juriu, format din cel puţin 3 membri cu pregătire profesională şi experienţă relevantă în domeniu, precum şi cu probitate morală recunoscută, care are următoarele atribuţiuni:

1. a) verifică respectarea regulilor de depunere şi prezentare a soluţiilor;
2. b) evaluează soluţiile primite;
3. c) adoptă o decizie sau formulează o opinie;
4. d) îndeplineşte alte atribuţii specifice.

Comisia de evaluare are obligaţia de a deschide ofertele la data şi în locul indicate în anunţul sau în invitaţia de participare, la deschidere putând participa orice ofertant.

În cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează să fie fumizat, executat sau prestat comisia de evaluare are obligaţia de a solicita, în scris, şi oricum înainte de a lua vreo decizie de respingere a acelei oferte, detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv.

Comisia de evaluare are dreptul să respingă o ofertă în oricare dintre următoarele cazuri:

1. a) oferta de bază nu respectă cerinţele prevăzute în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, caz în care nu se iau în considerare nici eventualele oferte alternative;
2. b) oferta conţine propuneri referitoare la clauzele contractuale, propuneri care sunt în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă;
3. c) explicaţiile solicitate referitor la preţul scăzut în comparaţie cu bunul livrat sau serviciul prestat nu sunt concludente sau credibile.

Criteriul de bază care se ia în calcul la alegerea ofertei câştigătoare trebuie precizat de autoritatea contractantă în anunţul de participare şi în documentaţia pentru licitaţie. Respectarea acestui criteriu este obligatorie. Acest criteriu poate fi numai: preţul cel mai scăzut sau oferta tehnico-economică cea mai avantajoasă.

Aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică poate fi anulată (înainte de data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii de achiziţie publică şi respectând cerinţa anunţării participanţilor, precum şi a motivului care a dus la această situaţie) numai în următoarele circumstanţe:

1. a) nu a fost posibilă asigurarea unui nivel satisfăcător al concurenţei, respectiv numărul de candidaţi/ofertanţi este mai mic decât cel minim prevăzut pentru fiecare procedură.
2. b) nici unul dintre candidaţi/ofertanţi nu a îndeplinit condiţiile de calificare prevăzute în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei;
3. c) au fost prezentate numai oferte necorespunzătoare, respectiv oferte care:

- sunt depuse după data limită de depunere a ofertelor;

- nu au fost elaborate şi prezentate în concordanţă cu cerinţele cuprinse în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei;

- conţin în propunerea financiară preţuri care par în mod evident a nu fi rezultatul liberei concurenţe şi care nu pot fi temeinic justificate;

- conţin propuneri referitoare la clauzele contractuale, propuneri care sunt în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă;

- prin valoarea inclusă în propunerea financiară fiecare dintre ele a depăşit valoarea fondurilor alocate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv;

1. d) circumstanţe excepţionale afectează procedura pentru atribuirea contractului de achiziţie publică sau este imposibilă încheierea contractului.

Decizia de anulare nu creează vreo obligaţie a autorităţii contractante faţă de participanţii la procedura de achiziţie publică, cu excepţia returnării garanţiei pentru participare.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare de către comisia de evaluare.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a denunţa unilateral contractul de achiziţie publică, în cel mult 30 de zile de la apariţia unor circumstanţe care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului de achiziţie publică şi care conduc la modificarea clauzelor contractuale în aşa măsură încât îndeplinirea contractului respectiv ar fi contrară interesului public. în acest caz contractantul are dreptul de a pretinde plata corespunzătoare pentru partea din contractul de achiziţie publică îndeplinită până la data rezilierii, precum şi recuperarea altor costuri aferente îndeplinirii acestuia, efectuate până la data denunţării unilaterale a contractului.

În cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către una dintre părţi, partea lezată are dreptul de a cere rezilierea contractului de achiziţie publică şi de a pretinde plata de despăgubiri.

Din cele prezentate definiţiile principiilor formulate de legiuitor se poi cele n desprinde o serie de concluzii referitor la impactul licitaţiei on-line asupra instituţiilor publice:

- prin accesul liber al ofertanţilor de produse, lucrări sau servicii, instituţiile publice îşi măresc aria de alegere, lucru care tinde spre atingerea optimului în ceea ce priveşte achiziţiile publice;

- deoarece la licitaţii poate participa un număr nelimitat de ofertanţi (şi acest lucru se poate realiza faptic, nu numai teoretic), utilizarea fondurilor publice va fi mult mai eficienţă, ceea ce va duce la o îmbunătăţire a activităţii instituţiilor publice, la efectuarea unor economii, la îmbunătăţirea calităţii bunurilor achiziţionate sau serviciilor sau lucrărilor recepţionate;

- prin publicarea prin intermediul internetului a informaţiilor asupra licitaţiilor care vor avea loc, instituţiile publice vor beneficia de o ofertă variată, existând vaste posibilităţi de selecţionare;

- participarea la licitaţie cu şanse egale a tuturor furnizorilor, indiferent dacă sunt indigeni sau străini, modalitatea de desfăşurare a licitaţiei dând efectiv posibilitatea oricărui ofertant de a o câştiga ca urmare a unei oferte competitive;

- eliminarea aranjamentelor care pot să apară în cadrul alegerii ofertantului.

Pentru a putea participa la licitaţiile publice prin intermediul licitaţiei electronice, ofertantul trebuie să fie înregistrat în sistemul electronic.

Participarea la licitaţii prin intermediul internetului respectă prevederile legale anterioare care acţionează în domeniul achiziţiilor publice.

După cum se desprinde din acest capitol reglementările legale referitoare la achiziţiile publice arată dorinţa guvernanţilor de a realiza un sistem de achiziţii publice eficient, baza pe corectitudine, prin intermediul instituţiile publice să obţină cele mai bune oferte din cele care le poate oferi piaţa. Se urmăreşte o creştere a calităţii activităţii instituţiilor publice, mergând pe o diminuare a cheltuielilor şi deci o disponibilizare a fondurilor. Prin atribuirea contractelor de achiziţii publice pentru ofertantul cu cea mai bună ofertă avem de câştigat cu toţii, contribuabilii fiind de fapt beneficiarii serviciilor publice.

[1] OUG nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, publicată în MO nr. 241/2001;