Ca instrument tradiţional de prognozare a veniturilor şi cheltuielilor, bugetul municipal este operabil pentru controlul operaţiunilor financiare efectuate pentru o anumită perioadă de timp în cadrul administraţiei municipale.
Bugetul municipal cuprinde bugetul operaţional şi bugetul investiţional şi este orientat spre realizarea obiectivelor municipale pe termen scurt şi lung.
Forma tradiţională de elaborare a bugetului este evaluarea veniturilor, cheltuielilor şi a investiţiilor capitale. Scopul elaborării bugetului municipal curent este asigurarea serviciilor municipale la timp, inclusiv retribuirea muncii, achiziţionarea activelor pe termen scurt, costul lucrărilor de construcţie şi reparaţie, serviciul datorii. Bugetul de investiţii este orientat în primul rând spre crearea activelor pe termen lung (drumuri, şcoli, biblioteci etc).
Prin metodele tradiţionale de elaborare ale bugetului, veniturile curente provenite din impozite proprii sunt transferate la bugetul curent. Veniturile destinate bugetului de investiţii sunt creditele, subvenţiile şi alocaţiile de la bugetul de stat, destinate în special pentru proiectele de construcţie capitală, sau veniturile de la vinderea activelor pe termen lung (terenuri, clădiri).
Între bugetul operaţional şi cel de investiţii capitale există câteva momente incerte. Cheltuielile efectuate de serviciul datorii sunt înscrise ca investiţii capitale şi nu ca cheltuieli operaţionale. Deservirea datoriilor trebuie inclusă în bugetul operaţional, dacă aceasta are loc din contul veniturilor proprii sau a subvenţiilor. Mijloacele de transport şi tehnica de calcul cu o durată de funcţionare utilă medie pot fi înregistrate atât în bugetul operaţional, cît şi în bugetul de investiţii.
În Boxa 2 sunt descrise trei tipuri de bugete operaţionale: a) bugetul pe articole, b) bugetul de indicatori şi c) bugetul pe programe. Bugetul municipal cuprinde în sine toate cele trei tipuri de bugete operaţionale. Pentru municipiile din Republica Moldova sunt specifice elaborarea şi votarea de către consilieri a bugetului pe articole ca buget general.
Boxa 1 Tipurile bugetelor operaţionale
Tipul bugetului |
Caracteristica |
Criterii |
Buget pe articole |
Venituri şi cheltuieli legate de mărfuri |
Control |
Buget pe indicatori |
Venituri şi cheltuieli legate de volumul de lucrări şi servicii |
Eficienţa gestiunii |
Buget pe programe şi proiecte |
Venituri şi cheltuieli legate de obiective social-economice |
Planificare/efect, rezultate |
Bugetul pe articole este documentul financiar, ce duce evidenţa mijloacelor financiare pe care oraşul, municipiul planifică să le utilizeze la fiecare articol. În acest tip de buget sunt indicate sumele alocate pentru anumite categorii de cheltuieli. Deşi este uşor în elaborare, acest tip de buget nu furnizează nici o informaţie despre activitatea sau funcţiile, legate de un program sau proiect anumit. Bugetul pe articole trebuie să cuprinde informaţii detaliate şi clare pentru consilieri despre suma alocată, domeniul sau direcţia (grupă funcţională, de exemplu agricultură, ocrotirea sănătăţii), dar nu dă posibilitatea de a observa ce sumă şi pentru ce obiectiv, acţiune concretă, va fi utilizată, oferind doar o privire în ansamblu.
Conform bugetului de indicatori, mijloacele financiare sunt alocate pentru diferite programe şi proiecte, cu indicarea nivelului şi a rezultatelor urmărite prin realizarea acestui proiect. In afară de controlul consumurilor şi cheltuielilor, scopul principal al acestui tip de buget este îmbunătăţirea gestiunii interne a proiectelor.
Boxa 2 Exemplu de buget de indicatori pentru construirea şi repararea unui segment de drum
Indicatorii cheltuielilor |
Suma în USD |
Construirea acoperământului rigid |
|
Lungimea: 10 km |
|
Costul pentru 1 km: 400 000 USD |
|
Subtotal |
4 000 000 |
Repararea acoperământului rigid |
|
Lungimea: 5 km |
|
Costul pentru 1 km: 150 000 USD |
|
Subtotal |
750 000 |
Total pentru construire si repararea segmentului de drum |
4 750 000 |
Avantajul principal al acestui tip de buget este faptul că el ilustrează atât tipurile de lucrări şi servicii ce vor fi efectuate sau prestate, cât şi nivelul calităţii deservirii.
Bugetul pe programe se deosebeşte de bugetul tradiţional (pe articole) prin abordarea faţă de elaborarea, analiza şi prezentarea informaţiei bugetare. Bugetul pe programe nu se axează pe detalierea tipurilor de mărfuri şi servicii care urmează a fi procurate, ci pe domenii de proiecte şi programe care vor fi finanţate în viitor. În plus, în bugetul pe programe sunt accentuate rezultatele aşteptate din urma oferirii serviciilor sau lucrărilor, prin realizarea cărora aceste rezultate se urmăresc. Domeniile de proiecte sunt diverse - menţinerea ordinii publice, lucrări publice, ajutoare umanitare, servicii de odihnă şi agrement pentru populaţie ş.a. Scopul bugetului pe programe este atingerea obiectivelor pe termen lung propuse administraţiei municipiului.
Pentru realizarea bugetului pe programe sunt antrenate mai multe instituţii, ba chiar scopurile puse în cadrul acestor bugete adeseori sunt realizate de structuri instituţionale foarte complexe. Principala caracteristică distinctă în elaborarea bugetului pe programe este faptul că, funcţionarii şi consilierii pot foarte uşor planifica acţiunile necesare prin cumularea intereselor municipale cu misiunea şi obiectivele fiecărei instituţii sau grup de instituţii.
Bugetul de programe schiţează obiectivele pe termen lung şi stipulează veniturile şi cheltuielile necesare pentru realizarea lor, arătând efectele finale ale investiţiilor date. Ca şi în bugetul de indicatori, în bugetul pe programe sunt utilizaţi indicatori financiari şi operaţionali, însă cu ajutorul lor sunt accentuate diferite aspecte. Bugetul de indicatori reflectă eficienţa gestiunii mijloacelor financiare, pe când bugetul pe programe reflectă avantajele pe care le obţine populaţia din urma utilizării unor sume din bugetul municipal, pentru un proiect sau altul. Elaborarea bugetelor pe programe şi a celor de indicatori rămân a fi o prerogativă în administraţiile urbane din Republica Moldova.