Capitalul uman reprez totalitatea calitatilor intrinsece individului pe c/e acesta le poarta cu el intotdeauna ce s/t valide in orice mediu social sip e c/e detinatorul lor le poate utiliza intotdeauna p/t a obtine beneficii de tip material, astfel incit sa se descurce in mediul respective.
Din punct de vedere al continutului capitalul social e/e identificat prin 3 elemente:
- nivelul de educatie
- abilitatile practice
- potentialul individual
Capitalul social reprez instructiunile existente i/e oameni, relatii sociale de cooperare c/e reduce costurile de tranzactie existente i/e parteneri, incredere, respectarea normelor, participarea sociala si politica.
In conceptia lui PUTMAN capitalul social reprez un set de factori sociali precum: increderea, normele si retelele sociale c/e au proprietatea de a imbunatati functionarea societatii prin facilitarea unor actiuni coordinate.
Capitalul social si capitalul uman s/t 2 notiuni diferite c/e se deosebesc prin continutul lor.
Capitalul uman se refera la totalitatea abilitatilor si caracteristicilor individuale c/e pot fi mostenite sau invatate si c/e depind in mica masura de retelele sociale in c/e veti plasa acest individ. Pe cind capitalul social se constituie din totalitatea avantajelor c/e s/t generate anume de retelele, procesele si normele sociale.
P/t a efectua o analiza ampla a procesului de dezvoltare comunitara e/e necesar sa analizam avantajele contextului social, comunitar in c/e e/e plasat individul.
Un alt sociolog American COLEMAN in continuarea teoriei lui Putman, evidentiaza ca capitalul social ca si alte forme de capital e/e productive si face posibila atingerea unor scopuri c/e in lipsa lui ar fi intangibila.
Un grup al carui membri st de incredere va mai capabil sa realizeze ceva decit un grup in ce acest element lipseste. I/o comunit rurala in c/e un fermier ia cu imprumut de la altul si in c/e uneltele,tehnica s/t frecvent date si luate cu imprumut, capitalul social va permite fiecarui fermier sa-si duca munca la bun sfirsit cu mai putin capitalul fizic.
P/t Coiman capitalul social imbraca urmatoarele mari forme:
-in primul rind s/t obligatiile, asteptarile si increderea in structurile sociale dominate de principilul reciprocitatii, reflectind siguranta rasputerii eforturilor investite in formarea si mentinerea relatiilor sociale.
-in al 2 rind capitalul social se concretizeaza prin potentialul de informatie in plus in relatiile sociale.
-in al 3 rind capitalul social normele si sanctiunile presupuse de institutionalizarea relatiilor sociale.
In al 4 rind capitalul social rezida in participarea la dezvoltarea si activitatea organizatiilor in I rind a celor cu character voluntar, nonprofit dar si la viata informala a organizatiilor c/e tintesc profitul economic.
O importanta deosebita in analiza teoretica a capitalului social apartine sociologului LOURY c/e analizeaza contextual social in cadrul materializarii individului si importanta relatiilor informale pe c/e un individ le dezvolta, p/t a deveni un membru a unei comunitati. El mentioneaza ca acest process e/e posibil daca membrii comunitatii au oportunitati egale de a se implica in activitati formale sau neformale de luare a deciziilor la nivel local, precum si daca in comunitate e/e incurajat liderismul si asocierea comunitara. Originea provinienta individului are o importanta evidenta si conditioneaza diversitatea resurselor necesare unui trai decent, astfel Loury concluzioneaa ca e/e important sa utilizam conceptul de capital social atunci cind dorim sa demonstram posibilitatile cetatenilor si ai comunitatilor de a crea retele sociale necesare dezvoltarii.
O definire mai larga sugerata in stiinta politica si in economie tinde sa includa in capitalul social, toate caracteristicile structurii sociale ce contribuie la dezvoltarea economica si functionarea statului, pun accent pe normele ce sustin institutiile guvernarii. Se incearca astfel explicarea tuturor variatiilor gradului de dezvoltare economica a unei societati c/e nu tin de cauzele “obiective”, calpabile, capitalul social devenind veriga de legatura i/e modelele explicative, economice si realitatea sociala.
Interesul fata de capitalul social nu a fost conditionat doar de dorinta de a ridica periferie,spatiu rural si din dorinta de a identifica modalitati prin c/e oamenii c/e locuiesc in comunitati mici,deprivate si periferice pot beneficia cel putin de faptul ca locuiesc impreuna.Sentimentul izolarii comunitatilor de noile miscari urbanistice reprez un subiect pt studiul capitalului social. P/t studierea relatiilor sociale e/e important sa analizam citeva dileme.Pe de o parte saracia pop de la periferie,din mediul rural are drept cauza izolarea acestor localitati de centrele industriale, financiare si economice. Pe de alta parte campanile, bancile, categoriile bogate de pop finanteaza modele de dezv comunitara c/e promoveaza trasarea unor hotare clare i/e comunitatile bogate si cele sarace.
Sociologii americani au identificat o serie de discrepante in societatea Americana si anume: i/e modalitatea in c/e s/t administrate comunitatile bogate si recomandarile, proiectele c/e se duc p/t comunitatile sarace.
Nota comuna c/e uneste teoriile contemporane cu privire la capitalul social si dezv comunitara tine de ideea resurselor disponibile resurselor individului sau unei institutii sociale precum e/e comunitatea. Analiza rolului capitalului social ca o conditie indinspensabila a dezvoltarii comunitare e/e efectuata incepind cu anul 1990 de catre Programale Bancii Mondiale.
Premisa promovarii practicii, a avantajelor capitalului social isi are originile in miscarile cooperatiste promovate de politica lui GANDHI in 1962, in India. Strategiile de reducere a saraciei extreme in comunitatile rurale s-au axat pe proiecte punctuale mici de dezvoltare in baza resurselor sociale individuale ale comunitatii. Deasemenea conditionarea dezvoltarii comunitare de un capital social bogat a fost analizata de sociologul PAULO PEIRE, bazat pe analiza comparative a programelor de dezv comunitara din Africa, Asia, America Latina, implimentate de agentia SUA p/t dezv internationala (USAID). In acest studiu autorul identifica legatura directa d/t cresterea capitalului social si proiectele de dezv cu finantare externa in comunitatile unde acestea au fost implimentate.
In conceptia lui BORDIEUX utilizarea notiunii de capital social e/eo incercare explicita de a intelege rezultatul divizarii claselor. Desi se refera la retele si relatii sociale, capitalul socialnu poate fi separate de capitalul economic.
PUTMAN e/e primul c/e a studiat efectiv cap soc la nivelul schimbarilor posibile in comunitati. Gratie lui cap soc a devenit “veriga” lipsa principala in programele de dezv economica locala promovate de Banca Mondiala.
Descriind impactul cap soc al lui Putman asupra dezv comunitatii si sociologul CHUPP declara direct “in dezbaterile despre cartierele sarace si bolile societatii private ca o entitate cap soc a devenit un medicament ce sa dovedit a fi de neinlocuit. Utilitatea conceptiei lui Putman referitor la cap soc ca un factor decisiv al dezv economice locale a fost criticata sever de economisti. Principala critica adusa e/e ca aceasta concipea cap soc exclusive prin prisma unor actiuni invechite cu referinta la mg public in contextul dezv comunitatilor rurale in anii ’70-’80 ai sec XX in nordul Italiei. Evident cap soc in I deceniu al sec XXI a suferit schimbari esentiale. Daca Putman analiza posibilitatea cresterii cap soc prin eficientizarea activitatii autoritatilor publice locale, astazi aceasta crestere poate fi realizata de cetateni indiferent de pozitia APL.
In noul mileniu cap soc face parte din schemele complexe ale soc civile c/e la rindul sau e/e mult mai dinamica si dominate de managerialist.
Comunitatile contemporane tind sa dezvolte:
- retele de voluntariat bazate nu numai pe princioiul apartenentei la comunitate dar sip e principiul de mg si cost-beneficiu
- organizatii neguvernamentale c/e astazi devin institutii cheie de generare a cap soc
In societatile si comunitatile contemporane cap soc e/e analizat in contextual democratizarii constante, dezvoltarii institutiilor sociale civile.
Constatam ca gindirea sociologica contemporana analizeaza conceptual de cap soc ca factor al dezvoltarii comunitare prin prisma unor retele sociale complexe, c/e devanseaza cu mult retelele soc traditionale precum vecinatatea, prietenia, grupurile profesionale si comunitare, rudenia. In acest context e/e important de a analiza conceptual de cap soc alaturi de cel societate civila. Unu din componentele definitorii ale puterii soc civile a fost tendinta de a crea si de a se alatura asociatiilor de voluntariat c/e nu activau nici in cadrul comunitatii. Sociologii americani contemporani au identificat un sir de probe impirice vizavi de legatura d/t calitatea vietii si performantele institutiei sociale, retelelor civile de angajament. Pietele de incredere si asociatiile de voluntariat s/t forme noi de cap soc in c/e toti au de cistigat.
Asociatiile obstesti sau de voluntariat contemporane s/t mai putin bazate pe caracteristici ale vietii sociale cum ar fi: retele, norme si incredere, c/e dau posibilitatea participantilor sa se adune p/t a impartasi aceleasi valori, obiectivele ci mai degraba s/t bazate pe interese.
Teoriile sociologice occidentale s/t valide si p/t RM. In 2007 num organizatiilor nonguvernamentale a deposit cifra de 7000 insa in cazul ONG din M cantitatea nu e/e echivalenta cu calitatea. In conformitate cu studiul ptivind Dezvoltarea Organizatiilor Neguvernamentale din R.M cele mai multe ONG (78%) din RM au aparut la initiative unui grup de initiativa locala. Insa in ultimul timp sa marit num organizatiilor neguvernamentale (10%) c/e sa constituit p/t implimentarea unui proiect sau program. In acelasi timp studiul a demonstrat ca in satele din RM ONG pastreaza un interes vadit p/t formele de asociere bazate pe initiative locala si nu numai pe interes. Astfel, conform datelor acluiasi studiu in mediul rural ponderea organizatiilor fondate la initiative cetatenilor e/e mai mare decit in mediul urban (82% fatade 76,7%). In acelasi context t/e semnalata si ponderea semnificativa in spatiul rural a implicarii administratiilor locale in crearea ONG (7,2%). Exista explicatii clare de ce multe organizatii in mediul rural nu au fost create in baza initiativei civice, rezultate din interesele comune din coeziune, ci din dorinta de a beneficia direct in urma organizatiilor neguvernamentale. In I rind multe ONG s/t create cu scopul atragerii de proiecte, de astfel liderii comunitari formali sau nonformali cunosc bine ca granturile s/t oferite nu de APL ci de ONG din localitate. De aici si apare confuzia in enuntarea motivatiei sincere de a fonda un ONG. Studiul mentiona, evidentiaza ca un rol deosevit in promovarea “impingerea” ONG la nivel local il au citiva donatori ai proiectelor de dezv comunitara si anume: Fondul de investitii din Moldova(FISM) si Programele Agentiei Statelor Unite p/t Dezvoltare Internationala (USAID). Pe de o parte donatorii au o perfecta dreptate atunci cind insista ca proiectele de dezv comunit sa fie implimentate doar prin intermediul parteneriatelor i/e organizatii neguvernamentale si APL. Insa pe de alta parte aceste conditii rigide in combinatie cu emergenta prob-lor comunitare si disperarea satelor de a dezvolta aceste programe a generat un adevarat bun al ONG locale nou create, fara prea mare interiorizare a sensului social si civil.
Daca analizam distributia increderii in ONG in functie de mediul de resedinta al respondentului, ponderea rezidentelor in mediul urban c/e au inceredere in ONGe/e mai mare cu 10% dcit a celor din mediul rural. Deasemenea in mediul rural cea mai mare incredere in ONG o manifesta persoanele de virsta tinara si medie, cu studii superioare. Aceleasi date se refera si la increderea APL si APC. Datele respective demonstreaza ca sectorul asociativ din RM e/e in proces de tranzitie. Chiar daca majoritatea celor c/e il reprez s/t cei mai active actori in procesul de implimentare a proiectelor de import a noilor modele, serv de dezv a parteneriatului. Caracterul tranzitoriu al soc civile poate fi explicat in I rind prin interiorizarea excesiva de catre ONG a rolului de “vinator de proiecte” versus necesitatea combinarii acestui rol cu cel de generator al capitalului social. Deoarece incredere in ONG e/e devansata de 10 ori in comparative cu cea manifestata fata de biserica, e/e clar ca acestea sau distantat de la misiunea de a pune in valoare spiritul civic specific oricaror membri comunitari.
Din punct de vedere al cap soc formele elementare de asociere ofera mai putine avantaje, deoarece capteaza individualitatea intr-un cadru de relatii sociale existente, arbitrare care/l insotesc pe un membru al comunitatii de la nastere. Asociatiile obstesti, retelele de voluntariat ofera oportunitati mai vaste de crestere a cap soc, o crestere c/e poate fi pusa in valoarea dezv comunit. Baza civica a ONG poate fi evaluata si prin unele forme radical de manifestare. In societatile vestice dezacordul si protestele p/t politici esuate sau contradictorii pornesc de la sectorul asociativ.
In M s/t altfel lucrurile. Realitatea din M arata ca potentialul dezv comunit e/e captat de relatiile sociale d/t oameni. Diferenta in capacitatea de dezv a comunitatilor rurale din RM rezida anume din diversele posibilitati ale membrilor din aceste comunitati si in ce priveste sporirea cap soc. Astazi valoarea investitiilor comunitare depinde in mod direct de cap soc specific grupurilor comunitare. In momentul in c/e aceste grupuri devin functionale sau se destrama din cauza conflictelor are de suferit cap soc atit la nivel de comunitate cit si la nivel individual.
Cresterea cap soc t/e promovata atit pe baza retelelor traditionale cit sip e baza modelelor noi si planificarii strategice, implicind sectorul asociativ, asociatiile de voluntary, aceasta t/e constientizata si de APL.
Functiile cap soc
- de sursa a controlului social
- garant al ajutorului social
- acces la resurse diverse prin intermediul resurselor sociale
- catalizator al dezv sociale
- instrument de economisire