Potrivit criteriului teritorial, autorităţile administraţiei publice se împart în autorităţi centrale şi autorităţi locale, după raza teritorială în care activează, colectivitatea de cetăţeni fiind aceea care motivează existenţa structurii teritoriale.
Printre autorităţile publice stabilite de Constituţia României, administraţia publică este reglementată, în mod distinct, în Capitolul V al Titlului III, ca “autorităţi publice care desfăşoară exclusiv o activitate de natură administrativă”.
În contextul prevederilor constituţionale, administraţia apare ca “un corp profesional, destinat realizării permanente a serviciilor şi ordinii publice aflat sub autoritatea puterii executive, în mod special a Guvernului”.
Administraţia publică centrală are în componenţa sa atât autorităţi ale “puterii “executive (Preşedintele României şi Guvernul), în măsura în care acestea exercită atribuţii administrative, cât şi administraţia publică centrală de specialitate, respectiv ministerele, celelalte organe centrale de specialitate şi autorităţile administrative autonome.
Administraţia centrală de stat se organizează şi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale prin servicii publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale.
Administraţia publică locală se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.
Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii[1].
Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean[2].
Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale[3].
[1] Constituţia României, articolul 121
[2] Constituţia României, articolul 122
[3] Constituţia României, articolul 123