În domeniul reformei administraţiei publice, accentul a fost pus pe responsabilităţile instituţionale, partea comunitară manifestând un interes deosebit privind resursele financiare şi umane disponibile pentru derularea acestui proces, modul în care Strategia Consolidată privind Reforma va fi transpusă la nivelul Guvernului, precum şi modul în care aceasta se regăseşte în programarea financiară multianuală. Uniunea Europeană a susţinut reforma în administraţia publică prin programul PHARE 2001 - ,,Întărirea capacităţii administrative” care include câteva proiecte ce se ocupă în principal de administraţia publică centrală.
Programul PHARE 2002 a avut drept obiectiv întărirea capacităţii administraţiei publice din România pentru realizarea descentralizării fiscale, de asemenea, s-au derulat următoarele proiecte:
- PHARE RO 2002 “Descentralizarea şi dezvoltarea administraţiei publice locale din România”
- PHARE RO OOO6.18.02 “Formarea funcţionarilor publici din administraţia locală în Afaceri Europene şi Managementul de Proiect”, septembrie 2002-octombrie 2003;
- “Formare iniţială în Afaceri Europene pentru funcţionarii publici din administraţia publică locală”, implementat de către Comisia Europeană în parteneriat cu IER, decembrie 2004 - octombrie 2005.
În cadrul programului PHARE 2003 subprogramul “Întărirea capacităţii administrative“ a inclus numeroase proiecte în domeniul reformării administraţiei publice. De asemenea, Centrul Regional de formare continuă pentru administraţia publică locală a derulat în perioada iunie - august 2004, proiectul “Crearea capacităţii operaţionale pentru o administraţie descentralizată”, în colaborare cu Olanda.
Reforma administraţiei publice centrale şi locale este unul dintre criteriile esenţiale de evaluare a pregătirilor pentru aderare, statuat ca urmare a Consiliului European de la Madrid din anul 1995, în cadrul căruia s-a subliniat necesitatea adoptării structurilor administrative pentru a asigura funcţionarea armonioasă, după aderare, a politicilor comunitare. Realizarea acesteia constituie un obiectiv de maximă importanţă în procesul de pregătire pentru aderare.
Luând în considerare aceste aspecte, actualul guvern instituit în urma alegerilor din 2008, s-a angajat să continue măsurile întreprinse până acum în domeniul administraţiei publice, pentru a asigura continuitatea procesului de reformă şi să găsească măsurile necesare acoperirii noilor provocări.
În domeniul administraţiei publice, Guvernul României va aplica în perioada 2008 -2012 o strategie naţională care are 3 obiective:
- reforma serviciilor publice de bază şi a utilităţilor publice de interes local
- consolidarea procesului de descentralizare administrativă şi fiscală
- întărirea capacităţii instituţionale a structurilor din administraţia publică centrală şi locală.
Aplicarea politicilor de reformă în domeniul administraţiei publice va trebui să ţină cont de următoarele condiţii:
- definirea în legislaţia de înfiinţare şi organizare a unei autorităţi publice a principiilor comunicării, transparenţei, eficienţei, responsabilităţii, participării, coerenţei, proporţionalităţii şi subsidiarităţii şi reglementarea mecanismelor de aplicare;
- departajarea de responsabilităţi între autorităţile publice – în domeniul politicilor publice, finanţării şi prestării serviciilor publice;
- introducerea unui mecanism simplu şi clar de politici publice în baza căruia să fie elaborate şi aplicate programe, proiecte, planuri de acţiune şi proiecte de lege;
- separarea nivelului de elaborare a politicilor publice de cel de implementare a acestora;
- fixarea numărului de funcţionari publici în raport cu definirea unui serviciu public şi a unui standard de calitate aferent acestui serviciu;
- monitorizarea şi evaluarea eficienţei măsurilor de reformă aplicate.
Pregătirea administraţiei publice nu trebuie să se limiteze aici, reforma în administraţie creând premisele materiale şi profesionale necesare îmbunătăţirii situaţiei din acest domeniu. Este necesară o perfecţionare continuă, o stabilizare formală şi calitativă a funcţionarilor publici, precum şi dezvoltarea unei culturi administrative bazate pe funcţionalitate, transparenţă şi coordonare.