În conformitate cu prevederile art. 123 din Constituţia României, republicată, prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii:
- este reprezentantul Guvernului pe plan local
- conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale;
- poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal, acesta fiind suspendat de drept atacat este suspendat de drept.
Conform prevederilor Legii nr. 340/2004, Prefectul este reprezentantul Guvernului în judeţul Timiş şi garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local.
Prefectul judeţului Timiş este ordonator terţiar de credite.
Prefectul judeţului Timiş asigură legătura operativă dintre fiecare ministru, respectiv conducător al organului administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi conducătorul serviciului public deconcentrat din subordinea acestuia.
Prefectul judeţului Timiş conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.
Activitatea prefectului judeţului Timiş se întemeiază pe principiile legalităţii, imparţialităţii, obiectivităţii, transparenţei, eficienţei, responsabilităţii, profesionalizării, liberului acces la informaţiile de interes public şi orientării către cetăţean.
Prefectul judeţului Timiş avizează proiectul de buget transmis de conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, care se înaintează conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.
Prefectul judeţului Timiş avizează situaţiile financiare privind execuţia bugetară întocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, aviz care se înaintează conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Avizele prefectului sunt consultative.
Prefectul răspunde de execuţia bugetului instituţiei şi are obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare, numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate.
Capacitatea juridică de drept public a instituţiei prefectului se exercită în exclusivitate de către prefect.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, în condiţiile legii.
În calitate de reprezentant al Guvernului pe plan local, prefectul judeţului Timiş îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
- asigură, la nivelul judeţului aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice;
- acţionează pentru realizarea în judeţ, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competentele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;
- acţionează pentru menţinerea climatului de pace socială şi a unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale;
- colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială;
- verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului;
- asigură, împreună cu autorităţile şi organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condiţiile stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire şi intervenţie pentru situaţii de urgenţă;
- dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaţie;
- utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi;
- asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană;
- asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%.
Prefectul poate propune miniştrilor şi conducătorilor celorlalte organe ale administraţiei publice centrale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, sancţionarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora.
În exercitarea atribuţiei cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, cu cel puţin 10 zile înaintea introducerii acţiunii în contenciosul administrativ, va solicita autorităţilor care au emis actul, cu motivarea necesară, reanalizarea actului socotit nelegal, în vederea modificării sau, după caz, a revocării acestuia.
Prefectul poate solicita primarului sau preşedintelui Consiliului judeţean, după caz, convocarea unei şedinţe extraordinare a Consiliului local, a Consiliului judeţean în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.
În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unităţilor administrativ teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de îndată a consiliului local sau a consiliului judeţean.
În situaţii de urgenţă sau de criză, autorităţile militare şi organele locale ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative au obligaţia să informeze şi să sprijine prefectul pentru rezolvarea oricărei probleme care pune în pericol ori afectează siguranţa populaţiei, a bunurilor, a valorilor şi a mediului înconjurător.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prefectul solicită instituţiilor publice şi autorităţilor administraţiei publice locale documentaţii, date şi informaţii, iar acestea sunt obligate să i le furnizeze cu celeritate şi în mod gratuit.
Între prefect, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, pe de alta parte, nu există raporturi de subordonare.
Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, pot delega prefectului unele dintre atribuţiile lor de conducere şi control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine, precum:
a)verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice deconcentrate;
b)verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse în strategiile sectoriale;
c)analizarea modului de realizare a acţiunilor cu caracter interministerial care au ca scop creşterea calităţii serviciilor publice;
d)organizarea unor achiziţii publice prin programe comune mai multor servicii publice deconcentrate din judeţ;
e)reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti, în cazul în care serviciile publice deconcentrate din subordine nu pot fi mandatate;
f)alte atribuţii stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.
La solicitarea Secretariatului General al Guvernului sau a Cancelariei Primului Ministru, după caz, prefectul asigură, prin consilierii juridici ai Instituţiei prefectului – judeţul Timiş, reprezentarea Guvernului sau a Primului – ministru în faţa instanţelor judecătoreşti.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor ce îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de doi subprefecţi. Subprefecţii îndeplinesc atribuţiile care le sunt date prin acte normative, precum şi atribuţii delegate, prin ordin al prefectului, din domeniile de activitate ale structurilor de specialitate ale acestuia.
Pentru exercitarea atribuţiilor conferite de lege, prefectul are un aparat propriu de specialitate[1] .
În îndeplinirea atribuţiilor sale, Instituţia Prefectului stabileşte raporturi cu cetăţeni, instituţii publice şi alte persoane juridice astfel:
a)Relaţii de subordonare:
- Guvernul României
- Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
- b) Relaţii de colaborare:
- Preşedinţia României
- Parlamentul
- Ministerele
- c) Relaţii de parteneriat:
- Patronatul
- Sindicatele
- Universităţile
- ONG-urile
- autorităţi publice din ţară şi străinătate
- d) Relaţii de îndrumare şi control:
- Consiliul Judeţean
- Primăriile
- Consiliile locale
- e) Relaţii de coordonare:
- Regiile Autonome de interes naţional
- f) Relaţii de conducere:
- Serviciile publice deconcentrate
- g) Relaţii publice:
- cu alte instituţii centrale şi locale
- cu cetăţenii
- h) Relaţii externe:
- reprezentanţele diplomatice străine în judeţul Timiş şi în România
- reprezentanţi ai unor autorităţi sau instituţii din străinătate
[1] Acest aparat funcţionează şi este reglementat pri H.G. nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului şi sunt stabilite în Regulamentul de Organizare şi funcţionare, aprobat prin Ordinul Prefectului - judeţul Timiş nr. 405/2008