Problema coraportului dintre administraţia publică şi management este una cât se poate de actuală. Una din cele mai des folosite noţiuni ale administraţiei publice este „arta şi ştiinţa conducerii în sectorul public”. Aceeaşi definiţie reflectă cât se poate de bine şi esenţa managementului public. În acelaşi sens se pronunţă şi prof. Mihail Platon, care defineşte administraţia publică drept „managementul economic eficient coordonat al serviciilor publice”. Managementul public, la rândul său, este definit ca „un ansamblu de metode şi reguli ce se recomandă a fi aplicate în procesul decizional în domeniul public.” Unii specialişti pun semnul identităţii între administraţia publică şi managementul public, dar, între cele două domenii există doar interdependenţe.
Astfel, autorii Hyde şi Shafritz sunt de părere că managementul public studiază o largă problematică, integrată în domeniul administraţiei publice. Managementul public este, potrivit acestor autori, “partea din administraţia publică”, care studiază organizarea şi structurarea întru realizarea programului de administraţie publică, care studiază schimbările în politici şi în planificare, alocările resurselor din buget, schimbările în managementul financiar, al resurselor umane, programul de evaluare şi control în administraţie. (după Armenia Androniceanu).
Overman, în 1984 susţinea că managementul public se deosebeşte de administraţia publică, pentru că: 1) Tratează problematica funcţiilor manageriale adaptate la sectorul public. 2) Abordează activitatea sectorului public prin criterii de eficienţă. 3) Abordează, cu precădere, nivelul de mijloc al sistemului administrativ.
Există şi o altă definiţie a managementului public – managementul public este definit ca management al organizaţiilor publice, acel management care tine cont de particularităţile organizaţiilor publice. Aceste particularităţi sunt: subordonarea faţă de puterea politică, sistemul juridic specific, o organizaţie publică fiind caracterizată prin permanenţă, egalitate, universalitate, finanţarea plecând de la resursele bugetare prevăzute de lege şi nu obţinute din activităţi de antreprenoriat.
În literatura de specialitate sunt enunţate următoarele funcţii ale managementului public – planificarea, organizarea, motivarea, coordonarea, controlul şi comunicarea şi luarea deciziei ca „procese de legătură” (Майкл Мескон «Основы менеджмента»). Aceleaşi funcţii sunt recunoscute de specialişti (Ioan Alexandru, etc.) ca funcţii ale administraţiei publice. Deci, administraţia publică îndeplineşte funcţiile managementului public, dar îndeplineşte şi alte funcţii specifice. Altfel spus, între cele două noţiuni există un raport de parte la total.