Pin It

Principii generale:

  • Principiul suveranităţii naţionale – potrivit Constituţiei, suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită în mod direct (referendum) sau prin organele sale reprezentative (Parlament, consiliu local).
  • Separaţia puterilor statului – potrivit Constituţiei, în Republica Moldova puterile legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin.
  • Principiul supremaţiei Constituţiei sau a legalităţii – nici un alt act normativ care contravine Constituţiei nu are putere juridică. Legalitatea reiese din faptul că, administraţia publică fiind obligată să execute legea, ar fi de neînchipuit ca ea să fie şi cea care încalcă legea.
  • Principiul transparenţei şi publicităţii actelor normative – presupune nu doar publicarea actelor normative în Monitorul Oficial, ci şi explicarea detaliată (competentă) a conţinutului lor. Principiul transparenţei presupune informarea cetăţenilor despre activităţile administraţiei publice.
  • Principiul priorităţii şi garantării drepturilor cetăţeneşti – reiese din faptul, că administraţia publică se află în serviciul comunităţii. Potrivit Constituţiei, Republica Moldova este stat de drept, democratic, în care drepturile şi libertăţile omului, demnitatea lui sunt valori supreme şi sunt garantate de stat.

Principii speciale: 

  • Organizarea şi conducerea unitară constituie un principiu special, care atrage atenţia asupra necesităţii evitării tendinţelor divergente ce se pot manifesta în ceea ce priveşte organizarea şi conducerea administraţiei publice;
  • Autonomia de organizare, permiţând o autonomie relativă a elementelor componente ale sistemului autorităţilor administraţiei publice;
  • Adaptabilitatea organizării şi funcţionării administraţiei publice. Permite administraţiei publice să răspundă prompt şi eficient realităţii sociale;
  • Simplificarea şi raţionalizarea structurilor organizatorice şi funcţionale ale administraţiei publice – se urmăreşte construirea unor structuri administrative suple, cu un număr cât mai redus de posturi şi niveluri ierarhice, care să răspundă operativ şi calitativ problemelor pe care le au. Simplificarea şi raţionalizarea nu trebuie sa constituie un scop în sine şi nu este de dorit a se realiza decât în limita asigurării unei calităţi corespunzătoare a serviciilor prestate de administraţia publică;
  • Perfecţionarea stilului, a metodelor şi tehnicilor de administrare, atât la nivel de comandă, cât şi de execuţie.