Administraţia publică nu reprezintă un sistem izolat. Dimpotrivă, ea este un sistem deschis şi dinamic, ceea ce permite desfăşurarea ritmică şi eficientă a vieţii statului. Din acest considerent, administraţia publică (mediul administrativ) interacţionează cu celelalte componente ale mediului social-global – mediul politic, juridic şi social. (M. Oroveanu). Prin mediu social-global înţelegem totalitatea factorilor, care influenţează structura, formele şi conţinutul activităţii de administrare.
- Administraţia publică şi mediul politic. În acest sens e vorba despre relaţiile dintre administraţie şi partidele politice, precum şi dintre administraţie şi puterea legiuitoare. (Parlament). Astfel, administraţia publică trebuie să fie independentă de partidele politice, care exprimă cele mai diverse opinii politice. Opinia politică devine ulterior decizie politică şi în final – normă juridică, numai aceasta din urmă fiind obligatorie pentru administraţie. În literatura de specialitate este mult vehiculată aşa-numita „teză a apolitismului administraţiei”, care constă în ideea insubordonării ei faţă de partidele politice, inclusiv faţă de partidul de guvernământ. Drept consecinţă logică (după M. Oroveanu), apare obligaţia de neutralitate a funcţionarului public, adică obligaţia de a nu favoriza activitatea vre-unui partid. O altă obligaţie ar fi cea de rezervă sau de reţinere – funcţionarul public are dreptul la opinie, dar libertatea de exprimare a opiniei este limitată. În ceea ce priveşte relaţia dintre administraţia publică şi puterea legiuitoare, putem sublinia că datoria administraţiei publice este să execute legile, pe care le adoptă puterea legiuitoare. Mai mult decât atât, legiuitorul este acel care stabileşte prin legi organizarea şi activitatea administraţiei publice.
- Administraţia publică şi mediul juridic – include în sine totalitatea normelor, care reglementează activitatea administraţiei. Totodată, administraţia trebuie să execute ea înseşi legile, iar uneori să propună ea înseşi variante de decizii pentru legiuitor. Totodată, în spiritul edificării statului de drept, e clar că administraţia publică trebuie să se supună normelor juridice.
- Administraţia publică şi mediul social – potrivit lui M. Oroveanu, administraţia publică este direct determinată de organizarea socială a statului în care se află. Astfel, în societate se găseşte explicaţia sociologică a fenomenului administrativ. Evident, administraţia publică trebuie să se adapteze constant la mediul social în continuă schimbare.