Participarea cetăţenilor la luarea deciziilor într-o democraţie cu tradiţie este un proces gradat, care presupune parcurgerea anumitor etape. Aceste etape se suprapun peste cele două niveluri de participare, ca parte a unui model ideal de implicare a cetăţenilor.
Primul nivel al participării este informarea, care presupune eforturi atât din partea cetăţenilor, cât şi din partea administraţiei locale. Administraţia publică este datoare să emită informaţii către cetăţeni privind activitatea şi planurile sale pentru ca aceştia să poată înţelege direcţiile prioritare ale politicii administrative a aleşilor locali.
Al doilea nivel se referă la consultarea cetăţenilor, aceasta fiind acţiunea autorităţilor pentru identificarea necesităţilor cetăţenilor, pentru evaluarea priorităţilor unor acţiuni sau colectarea de idei şi sugestii privind o anumită problemă.
Patru lucruri stau la baza participării cetăţeneşti. Acestea sunt:
- Administraţia locală deschisă spre implicarea cetăţenilor în activitatea complexă a procesului de guvernare.
- Transferul continuu de informaţii de la administraţie la cetăţeni.
- Modalităţi eficiente prin care administraţia culege informaţii de la cetăţeni.
- Cetăţeni informaţi care îşi onorează obligaţia de a participa ca parteneri egali în activităţile administraţiei, deoarece înţeleg problemele.
Participarea cetăţenească reprezintă combinaţia acestor elemente - informaţie, comunicare şi implicare în relaţia care se stabileşte între administraţie şi cetăţeni, iar activităţile administraţiei sunt dezvoltate şi susţinute în aşa fel încât să corespundă cât mai mult posibil nevoilor şi dorinţelor cetăţenilor. Aceste elemente sunt prezentate pe scurt în următoarea definiţie:
Participarea Cetăţenească este procesul prin care preocupările, nevoile şi valorile cetăţenilor sunt încorporate în procesul decizional al administraţiei publice locale. Există două direcţii de comunicare (între cetăţeni şi administraţie), cu scopul general de îmbunătăţire a deciziilor (administraţiei publice locale) susţinute de către cetăţeni .
|
VALORI DE BAZĂ PENTRU PUNEREA ÎN PRACTICĂ A PARTICIPĂRII PUBLICE
1. Publicul ar trebui să aibă un cuvânt de spus în deciziile cu privire la acele acţiuni care le afectează viaţa. 2. Participarea publică include promisiunea că aceasta va influenţa decizia. 3. Procesul participării publice comunică interesele şi vine în întâmpinarea nevoilor tuturor participanţilor. 4. Procesul participării publice descoperă şi facilitează implicarea acestor persoane potenţial afectate. 5. Procesul participării publice invită participanţii să-şi definească modul propriu de implicare. 6. Procesul participării publice arată participanţilor felul în care contribuţia lor a afectat decizia. |
În momentul de faţă, în România, reprezentanţii administraţiei locale trebuie să fie lideri în promovarea participării cetăţeneşti. Deoarece participarea cetăţenească este o idee nouă pentru mulţi oameni, reprezentanţii administraţiei vor fi cel mai probabil (sau ar trebui să fie) aceia care vor avea iniţiativa procesului. Aceasta presupune un angajament puternic al liderilor locali faţă de participarea cetăţenească, începând cu primarul şi cu cei mai apropiaţi consilieri ai acestuia. Primarul, dar şi colaboratorii acestuia, ar trebui să-şi exprime angajamentul faţă de participarea cetăţenească clar, sincer şi în mod frecvent. Personalul care este implicat în lucrul direct cu publicul - ca de exemplu, oficiile de relaţii publice şi directorii CIC - trebuie să aibă şi ei un angajament puternic faţă de participarea cetăţenească.
În planificarea participării cetăţeneşti, este util să te gândeşti la cetăţeni ca şi cum ar fi clienţi ai unei afaceri. Ideea este că, atât timp cât cetăţenii plătesc pentru serviciile administraţiei taxe şi impozite, ei ar trebui să fie capabili să "cumpere" acele servicii de care au nevoie şi pe care le doresc. Dacă administraţia este plătită din aceste taxe şi impozite, ar trebui să se străduiască să furnizeze servicii de cea mai bună calitate în cel mai eficient mod.
Într-o administraţie orientată către clienţi, iată câteva feluri prin care reprezentanţii administraţiei percep cetăţenii:
|
Þ CETĂŢEANUL este persoana cea mai importantă pentru funcţionarul public.....prin telefon, prin poştă sau când vine personal. Þ CETĂŢEANUL nu depinde de noi.... noi suntem cei care depindem de el. Þ CETĂŢEANUL nu este cel care ne întrerupe din muncă..... ci este chiar scopul acestei munci. Nu noi îi facem favoarea să-l servim, ... el ne face o favoare, oferindu-ne prilejul de a-l servi. Þ CETĂŢEANUL nu este în afara activităţii noastre… ci o parte a acesteia. Þ CETĂŢEANUL nu este o cifră statistică goală; ... ci o fiinţă umană; cu sentimente şi emoţii ca ale noastre; cu prejudecăţi şi preferinţe. Þ CETĂŢEANUL nu este cineva cu care trebuie să ne certăm sau să ne încercăm puterile. Nimeni nu a câştigat vreodată ceva din disputa cu un client. Þ CETĂŢEANUL este persoana care ne comunică dorinţele sale. Menirea noastră este să le tratăm într-o manieră avantajoasă pentru ambele părţi. |
Participarea cetăţenească nu este numai responsabilitatea reprezentanţilor administraţiei. Cetăţenii au şi ei responsabilităţi.
Responsabilităţile cetăţenilor sunt:
- Să observe ce face administraţia locală şi în ce scop.
- Să fie pregătiţi să îşi aducă o contribuţie când administraţia planifică să facă ceva ce poate să le afecteze interesele.
- Să abordeze reprezentaţii administraţiei cu o atitudine pozitivă.
- Să manifeste interes în a înţelege problemele, incluzând restricţiile cu privire la ceea ce poate să facă administraţia.
- Să-şi exprime interesele şi ideile clar şi complet.
- În situaţiile potrivite, să încerce să colaboreze constructiv cu oficialii administraţiei locale pentru a găsi şi implementa soluţii satisfăcătoare pentru ambele părţi.