Actele administrative pot fi grupate în diverse categorii, reprezentând atât o importanţă teoretică cât şi una practică. Întrucât în literatură sunt utilizate o multitudine de criterii de clasificare, am apelat la cele mai reprezentative. În acest context, noi credem că cele mai importante criterii de clasificare a actelor administrative sunt următoarele:
- După natura juridică, acestea pot fi:
- a) acte administrative de autoritate (sau acte administrative de putere publică): aceste acte se adoptă sau se emit de către o autoritate publică-legislativă, executivă sau judecătorească, în mod unilateral, pe baza şi în vederea executării legii, numai în scopul naşterii, modificării sau stingerii unor raporturi de drept administrativ.
Actele administrative de autoritate se împart, la rândul lor, în acte administrative de autoritate cu caracter normativ (acte normative) şi acte administrative de autoritate cu caracter individual (acte individuale).
- b) acte administrative de gestiune, încheiate de către serviciile publice administrative cu persoanele fizice sau juridice şi privesc buna gestionare a domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale (judeţ, municipiu, oraş,comună), după caz.
Aceste acte sunt acte bilaterale, cuprinzând două manifestări de voinţă: a serviciului public administrativ şi a unei persoane fizice sau juridice.
- c) actele administrativ jurisdicţionale se emit, în mod unilateral, de către autorităţile de jurisdicţie administrativă, anume abilitate de lege şi rezolvă conflicte apărute între servicii publice şi particulari.
Aceste acte juridice, după organul care le emite, sunt acte administrative, iar după efectele pe care le produc sunt acte de jurisdicţie.
Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ defineşte actul administrativ-jurisdicţional ca fiind actul juridic emis de către o autoritate administrativă cu atribuţii jurisdicţionale în soluţionarea unui conflict, după o procedură de contradictorialitate şi cu asigurarea dreptului de apărare.
Actul administrativ-jurisdicţional se caracterizează prin următoarele trăsături: este un act administrativ aparent atipic din punct de vedere al organului de la care emană, în sensul că autoritatea publică care îl emite este investită prin lege cu soluţionarea unor litigii; de asemenea, este un act administrativ cu caracter individual, dar este atipic fiind exceptat de la principiul revocabilităţii actelor administrative, procedura de soluţionare a litigiului fiind similară celei judiciare (contradictorialitatea, asigurarea dreptului de apărare), iar prin ele se soluţionează un litigiu cu forţă de adevăr legal şi capătă autoritate de lucru judecat dacă nu este atacat în justiţie. De asemenea, actul este obligatoriu motivat.
- După competenţa materială, pot exista:
- a) acte administrative cu caracter general: aceste acte se adoptă sau se emit de către autorităţile administraţiei publice care au competenţă materială generală.
Din aceasta categorie fac parte: decretele Preşedintelui României, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, hotărârile consiliilor judeţene şi cele ale consiliilor locale, unele ordine ale prefecţilor şi unele dispoziţii ale primarilor.
- b) acte administrative de specialitate: aceste acte sunt emise de organele administraţiei publice centrale de specialitate şi de autorităţile administraţiei publice locale de specialitate.
Din această categorie fac parte: ordinele şi instrucţiunile emise de miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi cele emise de conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate.
- C) După competenţa teritorială, actele administrative pot fi:
- a) actele administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice centrale (decretele Preşedintelui României, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, ordinele şi instrucţiunile miniştrilor şi ale conducătorilor celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate). Aceste acte produc efecte pe întreg cuprinsul tarii;
- b) acte administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale (hotărâri ale consiliilor judeţene şi ale consiliilor locale, dispoziţiile primarilor, ordinele prefecţilor, precum şi actele emise de conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate). Aceste acte produc efecte în limitele unităţii administrativ-teritoriale, în care funcţionează autorităţile care le emit.
- D) După gradul de întindere al efectelor juridice, actele administrative sunt:
- a) acte administrative normative, care produc efecte cu caracter general şi impersonal (decrete ale Preşedintelui României, hotărâri şi ordonanţe ale Guvernului, instrucţiuni, regulamente şi altele asemenea ale miniştrilor şi ale conducătorilor celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate, hotărârile consiliilor judeţene şi ale celor locale, precum şi unele ordine ale prefecţilor şi dispoziţii ale primarilor) .
- b) acte administrative individuale, care produc efecte numai cu privire la persoane fizice sau juridice determinate.
Din această categorie fac parte: unele decrete emise de Preşedintele României, unele ordine ale miniştrilor şi ale conducătorilor celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, actele emise de conducătorii serviciilor publice deconcentrate în judeţe şi în municipiul Bucureşti ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi cele emise de preşedintele consiliului judeţean şi unele dispoziţii emise de către primar.
Una din distincţiile dintre cele două categorii este aceea că „niciodată actele individuale nu pot încălca actele normative”.
- E) După natura efectelor juridice pe care le produc, sunt:
- a) acte administrative care acordă drepturi (impersonale şi generale sau individuale);
- b) acte administrative care constată existenţa unui drept.
- F) După autoritatea care le emite, actele administrative sunt:
- a) acte administrative emise de autorităţile administraţiei publice
Din această categorie fac parte toate actele administrative emise de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu competenţă materială generală sau specială, precum şi cu competenţă teritorială centrală ori locală;
- b) acte administrative adoptate de Parlament, cum este de pildă Planul naţional de amenajare a teritoriului , care se aprobă în baza Legii nr. 50/1991, sau unele acte de numire în anumite funcţii publice, în condiţiile legii;
- c) acte administrative emise de instanţele judecătoreşti (cum sunt de pildă, cele emise pentru numirea şi eliberarea din funcţii a personalului);
- d) acte administrative emise de instituţiile publice;
- e) acte administrative emise de celelalte structuri organizatorice care privesc organizarea executării şi executarea legii.
- G) După perioada de timp în care produc efecte juridice
- a) acte administrative permanente care produc efecte juridice de la intrarea în vigoare şi până la abrogare;
- b) acte administrative temporare care produc efecte juridice doar pentru o anumită perioadă de timp, care de regulă este indicată chiar în cuprinsul actului administrativ respectiv.