Administrație publică

Încetarea de drept a raportului juridic de serviciu al unui funcţionar public, aşa cum este reglementată de Statutul funcţionarilor publici, va putea avea loc în următoarele opt situaţii:

1. la data decesului funcţionarului public;
2. la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii funcţionarului public;
3. dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la articolul 50 literele „a, d şi f”;
4. la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, după caz, la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă ori invaliditate a funcţionarului public, potrivit legii;
5. ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire în funcţia publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
6. când funcţionarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o faptă prevăzută la articolul 50 litera „h” sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare;
7. ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau a funcţiei, ca măsură de siguranţă ori ca pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
8. la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter temporar, funcţia publică.

Constatarea fiecărei situaţii, împrejurări, fapt material ş.a. de încetare de drept a raportului de serviciu se va face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenţia acestora, prin actul administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice. Acest act administrativ, prin care s-a constatat intervenţia unui caz de încetare de drept a raporturilor de serviciu, se comunică Agenţiei Naţionale  a Funcţionarilor Publici în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii lui.