Pin It

Diplomatia isi are originea in trecutul indepartat in conventiile teritoriale si de buna-credinta ce existau uneori chiar si in randul animalelor. Diplomatia a fost cel mai bun mijloc pe care civilizatia a fost capabila sa-l inventeze pentru a veghea ca relatiile internationale sa nu mai fie guvernate de forta deoarece razboiul ca mijloc de rezolvare a titigiilor internationale nu este practic si nici lipsit de primejdii.

                In Dictionarul Oxford se considera ca diplomatia reprezinta conducerea relatiilor internationale prin negocieri metode prin care aceste relatii se reglementeazaIa aceasta  participand ambasadorii si trimisii. Ca disciplina , diplomatia poate fi considerata ca avand principii determinate intrucat are la baza anumite notiuni avand si un obiectiv precis si distinct si anume de a reglementa raporturile existente intre state.

                Intre elementele care alcatuiesc definitia diplomatiei conceptul de <<stat >> trebuie legat de adjectivul <<suveran> > . Nu se poate recunoaste o activitate diplomatica in sensul propriu al cuvantului intre state care se afla in relatii de subordonare, deci care nu sunt caracterizate de principiul egalitatii. Conceptul de diplomatie este echivalent cu cel de dialog. Diplomatia ca metoda este opusa razboiului si in general            politicii de forta. Flexibilitatea este esenta diplomatiei, respectiv cautarea unor solutii reciproc acceptabile. Din perspectiva stiintifica diplomatia are ca obiect studierea relatiilor politice sau juridice ale diverselor state, precum si a intereselor care le genereaza.

                Ca arta o diplomatia are ca obiect administrarea afacerilor internationale ceea ce implica aptitudinea de a ordona si conduce negocierile politice.

                l.l. Scolile diplomatice

                Pe parcursul istoriei si corespunzator unor perioade indelungate se observa dominatia anumitor scoli diplomatice care prin metodele promovate au avut unele influente in practica diplomatica a altor tari.Anumite scoli diplomatice cum este cea franceza semnificativa ca intindere de timp - sec. 17 si 18 - au introdus si principii general acceptate prin procesul de codificare a dreptutui diplomatului.Diferentele dintre diferite scoli au fost determinate de caracteristicile epocii. In ordine cronologica trebuie mentionata mai intai scoala diplomatica greaca si romana. Astfel au fost sesizate insusirile pe care trebuie sa le            aiba ambasadorii considerandu-se ca singurele lor arme sunt cuvintele si momentele prielnice. Diplomatia greaca este considerata ca fiind una dintre cele mai bogate in principii oferindu-se si multe sugestii pentru aplicarea ei. Desi romanii nu dadeau dovada de mobilitate si ingeniozitatea semenea grecilor, ei fiind niste functionari disciptinati ai metropolei, totusi ei au desfasurat o bogata activitate diplomatica mai ales in partea de rasarit a imperiului.

                Scoala diplomatica bizantina este cunoscuta datorita finetei de gandire               si iscusintei practice atat de pronuntata incat apoi a influentat in buna          masura diplomatia medievala a Venetiei, statelor Italiene, Rusiei si                Turciei. O parte din popoarele medievale au preluat numeroase elemente din diplomatia bizantina, si anume :

- sistemul darurilor

- principiul imunitatii solilor

- formulele de tratatre sau de negociere etc.

                Diplomatia Republicilor Italiene si in special scoala diplomatica Venetiana este foarte bine cunoscuta datorita ordinii pe care venetienii           au introdus-o in arhivele de stat pastrand cu grija scrisorile si    rapoartele primite de la agentii lor diplomatici. Scoala diplomatica franceza devine predominanta la inceputul secolului al 17-lea.Practica diplomatica franceza a progresat in timpul domniei lui Ludovic al l6-lea. Cand acesta primea un ambassador strain ministrul de externe ii pregatea o notita in care ii indica nu numai ce subiecte trebuie sa abordeze, dar si ce subiecte trebuie sa evit

                Diplomatia otomana a fost caracterizata prin duritate si aroganta in faza ofensiva a semilunei. Cand a inceput marea lor retragere turcii au acordat o mai mare atentie tratativelor si negocierilor. Petru cel Mare aduce o serie de innoiri in diplomatia rusa dar cu toata modernizarea rusii nu au renuntat la vechile proceduri si obiceiuri care serveau la inaltarea prestigiului fata de tarile straine.

                Diplomatia chineza a pus la punct un ceremonial complicat care crea dificultati diplomatilor straini neobisnuiti cu formulele utilizate la curtea imparatului.In realitate sub paravanul acestor dispute de stil diplomatic se ascundeau divergente reale care constituiau fondul relatiilor pe care China le intretinea cu alte state.

                Japonezii au folosit aceeas metoda a rezistentei pasive , metoda utilizata de chinezi.Folosindu-se de un ceremonial complex, complicat solii japonezi tergiversau mereu negocierile.

                De mentionat este si scoala diplomatica araba care pe parcursul unui secol, incepand cu deceniul 4 al secolului 7 s-a afirmat odata cu Marele Stat Arab. Prin proportiile sale acesta ar fi putut concura Imperiul Roman in perioada infloririi sale, iar comertul si moneda araba au patruns pana in cele mai indepartate colturi ale lumii vechi.In cadrul statului arab printre organizatorii administratiei un rol de seama il avea Ministerul corespondentedi e stat avand ca principala functie relatiile externe. Aici au fost elaborate primele forme ale activitatii administrative si ale ceremonialului. Diplomatia secolului al 19-lea introduce noi principii in domeniu.Metodeled iplomaticea u fost supuse unificarii pornind de la eticheta si pana la reguli de intocmire a tratatelor si acordurilor internationale.Incepandd in secolul1 9 se poate vorbi din ce in ce mai putin de scoli.Toate metodele diplomatiei se disting printr-o importanta unificare si sistematizare chiar daca diplomatia continua sa promoveze unele trasaturi specifice tarilor pe

care le deserveste.

 

                1.2. Scoala diplomatica romaneasca

                Sedimentati in decursul secolelor pe baza contactelor cu cele mai mariscoli diplomatia romaneasca constituie un aspect distinct in istoria diplomafiei mondiale. Ca prima trisitura a diplomatiei noastre putem avea in vedere vechimea intrucit a fost practicati pe teritoriul farii de peste 2 milenii.In scrierile lui Herodot precum si in alte izvoare sunt mentionate tratativele nascute prin convietuirea colonilor greci cu pamanteni, respectiv bastinasii. In statul geto-dac gasim o institutie diplomatica corespunzatoare intinderii si rolului jucat de aceasta tara in perioada greco-romana

                In primele secole de consolidare ale Moldovei intalnim mentiuni despre Moldova si Muntenia in documentele diplomatice straine. In perioada cand solii lui Stefan cel Mare sunt primiti cu cinste la curtile Europei si cand domnitorul Moldovei si urmasii sai incearca aplicarea unor scheme politice externed eosebitd e ingenioasei,n Tara Romaneasca a aparut o carte despre normele de buna conducerea politicii externe si despre practica diplomatica. Invataturile lui Neagoe catre fiul sau Teodosie reprezinta un moment al scolii diplomatice romanesti care contine in genere toate calitatile ce au fost folosite in momentele de incercare din epocile de mai tarziu. In perioada de dependenta de Imperiul Otoman au avut loc neintrerupt contacte cu Ungaria, Polonia, Rusia, Republicile ltaliene etc.Solii au desfasurat o activitate intensa, de multe ori pe ascuns datorita sanctiunilor impuse de Imperiul Otoman.

               

                1.3. Elemente de protocol necesare activititii de secretariat

                Ceremonialul creeazi cadrul gi atmosfera in care urmeazi si se desfisoare raporturile dintre interlocutori / pafteneri. Protocolul codifici regulile care guverneazi ceremonialul, al carui obiect este de a oferi fiecarui participant prerogativele, privilegiile si imunitdtile la care are dreptul. Ceremonialul si protocolul garanteazi egalitatea in drepturi a partenerilor, care permite fiecaruia dintre ei sa-si faca auzita in mod liber vocea. Si unul si celalalt impun curtoazia care trebuie sa guverneze raporturile intre oamenii de buni credinti. Ceremonialul si protocolul guverneaza, de asemenea, negocierea, incheierea si intrarea in vigoare a unor documente / acte specifice. Ambele au o incidenti zilnica asupra vietii si activitatii de afaceri.

                Protocolul pune problema regulilor care determini ordinea de precidere intre parteneri Orice reuniune sau actiune protocolara, oricat de atent ar fi pregitita, risca a deveni plictisitoare in lipsa unor conversatii interesante si utile, Pentru crearea unei atmosfere placute, gazda trebuie sa se gindeasca la alegerea oaspetilor, astfel incit intre acestia sa existe anumite puncte de contact, fie prin faptul ca lucreaza in acelasi domeniu de activitate sau in domenii care au contingenti intre ele, fie prin formatia lor intelectuali.

                Organizarea acestor actiuni nu constituie un scop in sine. Ele trebuie sa devina instrumente de munca, si constituie un element principal al activitatii diplomatice, o componenta principala a muncii de informare si de relatii.

                Arta conversatiei nu poate fi insusita dupa anumite formule, Pentru desfasurarea unei conversatii placute si mai ales utile muncii de informare se cer o buni pregitire politica si profesionala, cunostinte variate de cultura generala, tact, atentie, politete si alte asemenea insugiri pe care diplomatii trebuie si le posede si care pot fi obtinute printr-o munci struitoare, permanenta de pregitire multilaterala. Tinuta si comportarea lucratorului diplomatic in timpul

actiunilor protocolare mentionate prezinta o deosebita importanta.

                Cocktail-urile si receptiile se organizeaza in diferite imprejuriri ca: ziua nationala, prezenta in tari a unei delegatii striine etc. In general, cocktailurile se organizeazi in ocazii mai putin oficiale si au loc dupa-amiaza, la orele 17.OOs au 18.OO. Receptiile au un caracter mai oficial, in cinstea unei delegatii de inalt nivel etc., ele avand loc mai ales seara, in jurul orelor

19.OO sau 2O.OO. Pe invitatii se mentioneaz5,d e obicei, ocazia cu care se oferi cocktailul sau receptia respectivi. Oaspetii vor fi saluta si, la sosire si plecare, de catre gazda si sotia sa si, eventual, de unul dintre colaboratori. O preocupare deosebiti trebuie si se acorde atentiei fata de oaspeti, urmirindu-se ca gazdele si se intretini cu cat mai multi oaspeti si in special cu personalitdsile mai marcante. Este recomandabil ca problemele pe care gazda are interesul si le abordeze in ziua respectiva si sa fie pregitite cu multa grija, indicindu-se care anume dintre colaboratori va ridica una sau alta dintre ele si cui anume, astfel incit acelei persoane sa nu i se ridice probleme similare de catre diferili membri ai institutiei.

                Ceaiurile sunt actiuni protocolare organizate, firi o ocazie           deosebiti, cu scopul de a se crea o ambianti propice unor discutii amicale. Ceaiurile se organizeazi fie dimineata intre orele 1O.3O-11.3O sau dupa-amiaza, incepind cu orele 16.00 pana la orele 18.OO, La ceai se pot servi alune, fursecuri, bomboane de ciocolati, iar in incheiere diferite sucuri..