Administrație publică

Procesul bugetar la nivel local (ca şi cel de la nivel central) se derulează în conformitate cu prevederile Constituţiei ţării, Legii admi­nistraţiei publice locale şi Legii privind finanţele publice locale, aceasta din urmă stabilind în mod concret atribuţiile şi obligaţiile fiecărei insti­tuţii publice implicate în diverse etape ale procesului bugetar.

Instrumentele de planificare şi conducere a activităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale sunt bugetele locale.

Bugetul local reprezintă actul în care se înscriu veniturile şi cheltuielile colectivităţilor locale, pe o perioadă de un an. Bugetele locale sunt bugetele unităţilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridică. Fiecare comună, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ, precum şi municipiul Bucureşti întocmesc buget propriu, în condiţii de autonomie, între bugetele consiliilor locale şi cele ale consiliilor judeţene neexistând relaţii de subordonare.

Structura bugetelor reflectă gradul de autonomie a administraţiei locale faţă de autoritatea centrală, precum şi relaţiile existente între diverse administraţii teritoriale.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt preşedin­ţii consiliilor judeţene, primarul general al municipiului Bucureşti şi primarii celorlalte unităţi administrativ-teritoriale. Conducătorii institu­ţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea fiecărui consiliu local sunt, după caz, ordonatori de credite secundari sau terţiari. Ordo­natorii principali, secundari sau terţiari au următoarele atribuţii în pro­cesele de elaborare şi execuţie a bugetelor locale:

• elaborarea proiectului de buget propriu;
• repartizarea creditelor bugetare aprobate pe unităţile ierarhice inferioare (este cazul ordonatorilor primari şi secundari);
• urmărirea modului de încasare a veniturilor;
• urmărirea necesităţii, oportunităţii şi legalităţii angajării şi utili­zării creditelor bugetare în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;
• asigurarea integrităţii bunurilor aflate în administrare;
• organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară.

Proiectele bugetelor locale se elaborează pe baza proiectelor de bugete proprii ale administraţiei publice locale, ale instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare locală, în etapele prevăzute pentru bugetul de stat. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor locale direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat (DGFPCFS) până la data de 15 mai a fiecărui an, iar acestea urmează să depună la Ministerul Finanţelor Publice proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, până la data de 1 iunie a fiecărui an.

După examinarea acestora, Ministerul Finanţelor Publice, cu acordul Guvernului, comunică DGFPCFS, până la data de 1 iulie, limi­tele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, transferu­rile cu destinaţie specială, precum şi criteriile de repartizare a acestora între administraţiile locale.

Pe baza valorilor primite, ordonatorii principali de credite elaborează noile propuneri pentru proiectul bugetului, pe care le depun la DGFPCFS (unde se primesc bugetele pe ansamblul judeţului) şi, în continuare, la Ministerul Finanţelor Publice. Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare consiliilor locale, judeţene şi al municipiului Bucureşti, după caz, în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat.

Pe parcursul exerciţiului bugetar, consiliile locale au posibili­tatea aprobării unor rectificări ale bugetelor locale, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a rectificării bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.

Execuţia anuală a bugetelor locale este reflectată în conturile anuale de execuţie, pe care ordonatorii principali de credite le întocmesc şi le prezintă spre aprobare consiliilor locale, până la data de 31 mai a anului următor. Conturile anuale de execuţie a bugetelor locale au următoarea structură: la venituri - prevederi bugetare aprobate anual, prevederi bugetare definitive, încasări realizate; iar la cheltuieli - credite aprobate iniţial, credite definitive, plăţi efectuate.

Execuţia de casă a bugetelor locale se efectuează prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei statului.

Eventualele excedente bugetare obţinute la nivel local se utili­zează pentru următoarele scopuri: rambursarea împrumuturilor restante, plata dobânzilor şi a comisioanelor (dacă este cazul) şi constituirea fondului de rulment. Acesta se păstrează într-un cont distinct deschis la Trezorerie şi poate fi utilizat temporar, pentru acoperirea unor goluri de casă (provenite din decalajele înregistrate între veniturile şi cheltuielile anului curent), precum şi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar (dacă este cazul).

Controlul realizării prevederilor din bugetele locale aprobate revine camerelor de conturi judeţene, care urmăresc, în principal:

• exactitatea şi realitatea bilanţurilor contabile şi a conturilor de profit şi pierderi;
• utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat sau din fondu­rile speciale, conform destinaţiei stabilite;
• calitatea gestiunii economico-financiare a unităţilor administra- tiv-teritoriale sau a instituţiilor publice din subordine.