Pentru ca participarea cetateneasca sa fie in concordanta cu administratia publica se utilizeaza anumite tehnici si intrumente precum:
- a) Centre de Informaţii pentru Cetăţeni;
- b) Comitete Consultative Cetăţeneşti;
- c) Asociaţia Naţională a Centrelor de Informaţii pentru Cetăţeni;
- d) Întâlnirile Publice;
- e) Focus-Grupurile;
- f) Sondajele de opinie;
- g) Internetul.
Avantajele participarii sunt multiple si in multe directii, precum cele de mai jos.
Participarea cetăţenească în procesul de guvernare nu prezintă avantaje doar pentru cetăţeni, care pot astfel să-şi apere drepturile şi interesele ce le revin prin lege, ci şi pentru administraţia publică.
Participarea cetatenilor promovează şi apără democraţia deoarece ea presupune repartizarea în mod real a puterii. Participarea autorizează cetăţenii să repună în discuţie, să respingă sau să critice revendicări care nu au justificare. De asemenea, ea permite influenţarea de către cetăţeni a politicilor pentru a se promova interesul public şi nu interese restrânse, de grup sau izolate.
Ea permite cunoaşterea adevăratelor şi celor mai urgente nevoi şi aşteptări legitime, a diversităţii opiniilor (chiar şi a celor defavorizaţi), valorificând experienţe diverse şi informaţii ce s-ar putea dovedi esenţiale în adoptarea deciziilor publice.
Pentru a se asigura rezultate optime procesului participativ, cetăţenii trebuie să fie informaţi în avans cu privire la acţiunile publice care vor face sau sunt deja obiect al deciziilor administraţiei publice. Ea promovează şi consolidează parteneriatul între societatea civilă şi administraţia publică. Prin intermediul său, cetăţenii au posibilitatea să înţeleagă mecanismele guvernării şi ale administraţiei, iar proiectele care iau în considerare participarea se bucură de mai multă viabilitate. Dacă părerile exprimate sunt luate în considerare, cetăţenii vor manifesta mai multă încredere în actul guvernării, ceea ce creează un climat de adeziune şi de angajare a comunităţii în procesele decizionale.
Participarea permite colectivităţii să deţină control asupra activităţii administratorilor treburilor publice şi favorizează o gestiune publică mai suplă, furnizând un feed-back constant, ceea ce permite administraţiei identificarea sistematică a rezultatelor obţinute, a lacunelor şi a rezultatelor neaşteptate, favorabile sau nu, precum şi a problemelor cheie.
Urmarind avantajele participarii cetatenesti in guvernare, putem deduce si unele dezavantaje sau demersuri neprielnice acesteia.
Participarea poate să constituie o frână în procesul de elaborare a deciziilor. În situaţia obţinerii unor cantităţi enorme de informaţii din partea membrilor colectivităţii, identificarea şi gruparea preferinţelor exprimate se poate dovedi un proces extrem de complicat şi chiar anost. Gruparea opiniilor membrilor colectivităţii presupune, în primul rând, crearea oportunităţilor pentru ca aceştia să-şi exprime preferinţele. Apoi, aceste informaţii trebuie să fie corect înţelese, fapt ce supune administraţia unui efort suplimentar şi de durată.
O altă ipoteză are în vedere complexitatea şi specialitatea subiectului ce va face obiect al deciziei. Există, ca atare, posibilitatea ca cetăţenii să nu îl înţeleagă imediat, ceea ce va obliga administraţia la proiectarea unor modalităţi speciale de furnizare a informaţiilor (spre exemplu, în cazul informaţiilor complexe, etapizat). De asemenea, este posibil ca cetăţenii de rând să nu aibă opinii precise asupra chestiunilor de politică ce i-ar viza (de exemplu, pentru că nu este un domeniu accesibil acestora datorită gradului de cultură mai redus). De aici şi până la formarea unor opinii conflictuale este doar un pas şi această stare de fapt obligă administraţia la efortul de conciliere.
Din alt punct de vedere, un alt dezavantaj ar fi pierderile si costurile pe care le suporta administratia in acest proces, si anume:
-timp;
-resurse bugetare;
-creativitate;
-energie;
-dorinţă politică şi curaj .
Câteodată administraţiile locale trebuie să împărtăşească publicului veşti proaste, ca de exemplu: lipsuri bugetare, proiecte amânate sau chiar greşeli care au fost făcute. Acesta este momentul când intervin voinţa politică şi curajul. Cetăţenii au dreptul să fie informaţi despre planuri sau proiecte de la demararea până la finalizarea lor. Dacă un proiect este mai dificil sau mai costisitor decât se prevăzuse, ei au dreptul să ştie acest lucru. Pe termen lung, onestitatea construieşte încredere, chiar dacă, pe termen scurt creează dificultăţi.