Sintagma de transparenţă decizională desemnează setul de instrumente prin care administraţia (instituţiile şi autorităţile administraţiei publice locale) dă socoteală cetăţenilor / contribuabililor cu privire la activitatea desfăşurată în serviciul acestora. În calitatea lor de contribuabili, cetăţenii au dreptul de a fi informaţi sau consultaţi, precum şi de a participa la deciziile luate de către autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, pe care le susţin financiar prin taxele şi impozitele pe care le plătesc.
Transparenţa urmăreşte asigurarea unui acces mai larg al cetăţenilor la informaţiile şi documentele aflate în posesia instituţiilor statului, participarea cetăţenilor la procesul decizional şi asigurarea legitimitătii, eficacităţii şi responsabilităţii administraţiei faţă de cetăţean. Conceptul de transparenţă a procesului decizional derulat în instituţii se referă la asigurarea accesului cetăţenilor la documentele aflate în gestiunea instituţiilor statului precum şi la consultarea cetăţenilor cu privire la adoptarea unor reglementări. Transparenţa, în sens larg, se referă la accesul liber la informaţie de orice fel, la posibilitatea de a opta sub orice formă.
Transparenţa are rolul de a preveni acţiunile care ameninţă integritatea publică (acte de corupţie) şi de a evalua performanţa administraţiei publice locale (capacitatea administrativă).
Transparenţa activităţii administraţiei publice locale constituie regula în toate etapele şi procedurile (premergătoare, concomitente şi ulterioare) deciziei administrative, confidenţialitatea fiind excepţia care se limitează la informaţia stabilită prin lege datorită nevoii protejării unor interese specifice domeniului siguranţei publice, prevenirii infracţiunilor, protejării monezii şi a creditului, a intimităţii.
1.2. Noţiuni si termeni
În continuare ne vom axa definirea conceptelor utilizate în acesta lucrare, pentru o mai bună înţelegere a noţiunilor juridice sau de specialitate.
Actul normativ reprezintă actul emis sau adoptat de o autoritate publică, cu aplicabilitate generală.
Luarea deciziei se defineşte prin procesul deliberativ desfăşurat de autorităţile publice.
Elaborarea de acte normative este o procedură de redactare a unui proiect de act normativ anterior supunerii spre adoptare.
Recomandare înseamnă orice punct de vedere, sugestie, propunere sau opinie, exprimată verbal sau în scris, primită de către autorităţile publice de la orice persoană interesată în procesul de luare a deciziilor şi în procesul de elaborare a actelor normative.
Obligaţia de transparentă este obligaţia autorităţilor administraţiei publice de a informă şi de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative şi la minutele şedinţelor publice.
Asociaţia legal constituită desemnează orice organizaţie civică, sindicală, patronală sau orice alt grup asociativ de reprezentare civică.
Minuta se referă la documentul scris în care se consemnează în rezumat punctele de vedere exprimate de participanţi la o şedinţă, precum şi rezultatul dezbaterilor.
Ordinea de precădere constituie ordinea care determină prioritatea participării la şedinţele publice, în raport cu interesul manifestat faţă de subiectul şedinţei.
Şedinţa publică reprezintă şedinţa desfăşurată în cadrul autorităţilor administraţiei publice şi la care are acces orice persoană interesată.
Audierile Publice sunt proceduri de consultare prin care orice grup de interese îşi aduce contribuţia la actul decizional public.[1]
Transparenţă decizională desemnează setul de instrumente prin care administraţia (instituţiile şi autorităţile administraţiei publice locale) dă socoteală cetăţenilor/contribuabililor cu privire la activitatea desfăşurată în serviciul acestora.
Autoritatea sau instituţia publică - orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar
Informaţie de interes public - orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de formă sau de modul de exprimare a informaţiei.
Informaţie clasificată este acea categorie de informaţii pentru care statul are interese majore şi prin diseminarea acestora se pot aduce prejudicii instituţiilor statului sau cetăţenilor săi luaţi în ansamblu şi, în consecinţă, statul limitează disponibilitatea informaţiilor la un grup restrâns de persoane, care prezintă un anumit nivel de încredere, stabilit prin verificări de loaialitate (securitate)[2]
Procedură este totalitatea formelor şi actelor îndeplinite de un organ de jurisdicţie sau de un alt organ de stat, în exercitarea atribuţiilor sale
Cetăţeanul este persoană care face face parte din populaţia stabilă a unui stat, având toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.
Participare cetăţenească face referire la procesul prin care preocupările, nevoile şi valorile cetăţenilor sunt încorporate în procesul decizional al administraţiei publice locale. Acest procedeu presupune două direcţii de comunicare, între cetăţeni şi autorităţile locale, cu scopul de a îmbunătăţii deciziile administraţiei susţinute de către cetăţeni.
Comitetele Consultative Cetăţeneşti reprezintă un mijloc prin care administraţia locală angajează cetăţenii în procesul de guvernare şi prin care îi informează în permanenţă despre schimbările nevoilor publice dintre perioadele electorale. Ele furnizează consiliilor locale sau judeţene opinii pentru dezvoltarea comunităţii locale respective.
Asociaţia Naţională a Centrelor de Informaţii pentru Cetăţeni (ANCIC), înfiinţată în anul 1998, este o asociaţie profesională, apolitică, neguvernamentală, organizată că persoană juridică romană de drept privat, cu scopul de a sprijini activitatea Centrelor de Informaţii pentru Cetăţeni (CIC) sau a altor compartimente sau instituţii publice asemănătoare, prin reunirea resursele umane şi materiale ale acestora în vederea îmbunătăţirii şi dezvoltării activităţii lor.
Advocacy reprezintă acţiunea sau procesul de apărare sau menţinere a unei cauze sau a unei propuneri. O organizaţie poate avea ca misiunea sau parte din misiunea să activitatea de advocacy, pentru a spori conştientizarea publicului de o problemă particulară sau un set de probleme. Este o activitate depusă pentru a atinge un ţel sau a apăra o cauză.[3]
Lobbying defineşte efortul de a influenţa legislaţia prin influenţarea opiniei legiuitorilor, personalului legislativ şi chiar funcţionarii administrativi implicaţi în mod direct în schiţarea proiectelor de legi.[4]
Sistemul Electronic Naţional reprezintă sistemul informatic de utilitate publică, în scopul asigurării accesului la informaţii publice şi furnizării de servicii publice către persoane fizice şi juridice.
CIC (Centre de Informaţii pentru Cetăţeni) reprezinta o interfaţă între administraţia locală şi cetăţeni, fiind preocupat în mod direct de a răspunde la întrebările cetăţenilor, ca şi nevoilor acestora cu privire la serviciile publice.[5]
Focus-Grupurile (interviurile de grup) sunt întâlniri interactive facilitate, cu grupuri mici de cetăţeni. Moderatorul lor conduce participanţii la discuţii printr-un set de întrebări despre un anumit subiect.[6]
Sondajele de opinie reprezinta o anchetă care urmăreşte cunoaşterea părerilor oamenilor în diferite probleme.[7]
[1] Transparenta decizonala in administratia publica, Cap III, pag.17
[2] http://www.cert-ro.eu/securitate_date/acces.html
[3] Glosar, http://www.npgoodpractice.org/Glossary/Default.aspx?term=advocacy
[4] Glosar, http://www.npgoodpractice.org/Glossary/Default.aspx?term=lobbying
[5] Manualul „Participarea Cetateneasca” disponibil pe site-ul www.ancic.ro , p.12
[6] Manualul „Participarea Cetateneasca”, disponibil pe site-ul www.ancic.ro , p. 54