Prin natura obiectului lor de activitate, organizaţiile prestatoare de servicii publice se află în situaţia de a include în planificarea lor de marketing conceptul de responsabilitate socială.
Funcţionarea unei organizaţii prestatoare de servicii pu-blice indiferent de caracterul comercial sau non profit produce nu numai avantaje dar şi unele dezavantaje pentru comunitatea locală în care îşi desfăşoară activitatea, pentru mediul natural înconjurător şi pe termen lung, chiar pentru angajaţii săi.
Activităţile prestatoare de servicii publice în România vor fi armonizate cu principiile noului sistem de management al responsabilităţii sociale conform standardului american pre-luat şi în Uniunea Europeană, SA 8000 lansat în ţara noastră la finele lunii ianuarie 2004 cu prilejul unei conferinţe intitulată „Creşterea performanţelor economice şi sociale ale companii-lor româneşti, în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană” („Economistul”, nr. 1546/2576 – 4 febr. 2004, p. 7).
România trebuie să preia experienţele europene şi nord americane pentru a utiliza instrumentarul de evaluare a profilu-lui lor de responsabilitate socială în vederea integrării princi-piilor de dezvoltare durabilă în activitatea de servicii publice.
În Canada, spre exemplu, Organizaţia Canadiană pen-tru Responsabilitate Socială în Afaceri (CBSR) a publicat re-cent direcţii de acţiune în acest sens. Un instrument de auto- evaluare este astfel oferit cu scopul ca organizaţia să-şi poată determina nivelul pe care l-a atins. Acest instrument nu serveş-te auditării (precum Balanced Score Card) dar permite identifi-carea zonelor unde trebuie aduse ameliorării. (www.cbsr.ca/ resources/goodcompanypages.pdf )
Serviciul pentru micile întreprinderi (Small Business Service) al guvernului Marii Britanii a publicat în martie 2002 o broşură intitulată „Encouraging Responsible Business” destinată organizaţiilor preocupate să integreze dezvoltarea durabilă şi etica în activitatea lor.
Întreprinderea Good Corporation a pus la punct o cartă a întreprinderii bazată pe lucrările Institutului de etică a între-prinderii britanice (Institute of Business Ethics – I.B.E.). A-ceasta cartă a fost concepută pentru a răspunde tuturor nevoilor diferitelor tipuri de întreprinderi.
Good Corporation este o întreprindere privată. Ea recur-ge la expertiza unui consiliu de acreditare (Advisory Panel and Acreditation Council) care reuneşte membrii din sectorul pri-vat, sindicate, ONG-uri ş.a. Carta este însoţită de un instru-ment de evaluare permiţând întreprinderilor care doresc să fie auditate de către experţi independenţi. (www.goodcorporation. com)
Criteriile de evaluare vizează două laturi ale activităţii organizaţiei – relaţiile cu clienţii şi relaţiile cu furnizorii.
Exigenţele eticii şi responsabilităţii sociale impun o no-uă optică de marketing: marketingul civilizaţiei (Claude Matricon, 1993, p. 10-11) cu următoarele caracteristici:
- este elaborat de către guvern pornind de la informa-ţiile economice şi sociale de care dispune, ţinând seama de aşteptările clienţilor;
- conţine proiectul unei anumite structuri de relaţii interindividuale care vor fi tot atâtea semne defini-torii pentru o stare de civilizaţie;
- au ca obiect global bunăstarea indivizilor şi a grupu-rilor;
- este propus organizaţiilor ca axă directoare a strate-giilor lor;
- este larg comunicat.