Categorie: Administrație publică
Accesări: 1280

Din cele arătate în secţiunile precedente normele dreptului administrativ şi administraţia publica sunt.studiate în principal de ştiinţa dreptului adminis­trativ:

Dar, activitatea de realizare a administraţiei publice, ca şi sistemul de organe ale administraţiei publice, este studiată şi de ştiinţa administraţiei.

            În condiţiile dezvoltării societăţilor moderne, datorită creşterii rolului statului în viaţa socială, administraţia publică are sarcini deosebit de complexe, fapt ce duce la diversificarea reglementărilor juridice care se referă la organizarea şi activitatea organelor administraţiei publice. In acest sens. aşa cum am arătat, administraţiei publice îi sunt aplicabile norme de drept care formează ramuri distincte de drept, precum dreptul constituţional, dreptul financiar, dreptul muncii, dreptul familiei, dreptul civil şi altele.

            Ca ramură a ştiinţei juridice, dreptul administrativ cercetează normele de drept care privesc organizarea sistemului administraţiei publice, modalităţile juridice prin care este realizată competenţa cu care sunt învestite organele administraţiei publice ce înfăptuiesc organizarea executării şi executarea în concret a legii, precum şi controlul exercitat de puterea judecătorească asupra activităţii organelor administraţiei publice în ce priveşte respectarea de către acestea a legii şi drepturilor cetăţeneşti.

            Sub acest aspect cercetarea normelor dreptului administrativ de către ştiinţa dreptului administrativ prezintă o importanţă deosebită pentru cunoaş­terea administraţiei publice, permiţând să se formuleze sugestii şi principii care pot duce la perfecţionarea organizării şi funcţionării acestui sistem. Dar, abor­darea ştiinţifică a administraţiei publice numai prin prisma ştiinţei dreptului administrativ este insuficientă pentru cunoaşterea dreptului administrativ statal, fiind imperios necesară şi cunoaşterea ştiinţifică a administraţiei publice de către ştiinţa administraţiei.

            Ştiinţa administraţiei are ca obiect de cercetare administraţia publică în toată complexitatea sa, ca fenomen social, politic, juridic şi urmăreşte ca, prin cunoştinţele pe care le dobândeşte şi le sistematizează, să realizeze raţionali­zarea administraţiei publice, organizarea şi funcţionarea ei eficientă.

 

            Ştiinţa administraţiei se preocupa, deci, de dreptul aplicabil administraţiei publice, încercând să răspundă de ce este elaborat acest drept, ce particularităţi prezintă el şi ce modalităţi sunt necesare pentru aplicarea şi respectarea sa

            Rezultă de aici că sfera problematicii juridice legate de administraţia publică este mult mai largă în ştiinţa administraţiei decât în dreptul administrativ.

            Atât în organizarea cât şi în activitatea organelor administraţiei publice sunt aplicabile norme de drept care aparţin unor ramuri de drept distincte şi sunt cercetate de disciplinele juridice speciale. Ştiinţa administraţiei nu-şi propune să se substituie acestor discipline juridice, cercetând toate normele juridice aplicabile administraţiei publice şi particularităţile acestora.

            Aceasta este misiunea disciplinelor juridice de specialitate.

            Ştiinţa administraţiei, având ca obiect principal de studiu fenomenul admi­nistrativ, normele dreptului administrativ şi administraţia publică, abordează aceste probleme într-o manieră interdisciplinară, în sensul sprijinirii pe rezul­tatele obţinute în cercetarea aspectelor juridice ale fenomenului administrativ public de diferite discipline juridice de specialitate ale căror informaţii le preia in mod selectiv. In acest context, ştiinţa administraţiei poate să cerceteze mai profund fenomenul administrativ, particularităţile sale, poate să-i formuleze legităţile şi să propună soluţii raţionale pentru perfecţionarea normelor de drept administrativ, pentru organizarea şi funcţionarea administraţiei publice, sporind rolul şi eficienţa ei în activitatea de organizare a executării şi de executare în concret a legii.