Administrație publică

1. Introducere

           

Aceasta lucrare propune abordarea transparentei decizionale in ceea ce priveşte legislaţia reglementata in Uniunea Europeana. Este foarte important ca transparenta decizionala sa fie aplicata pentru o buna funcţionare a guvernării administraţiei publice.

Ca scurt istoric, aceasta transparenta isi are începutul in „Declaraţia Universala a Drepturilor Omului”, articolul 19: „Orice persoană are dreptul la libertatea opiniei şi a expresiei, acest drept include libertatea de a susţine opinii fără nicio interferenţă şi de a caută, primi şi răspândi informaţii şi idei prin orice mijloc, indiferent de frontiere”.      

Aplicarea  reală a principiului transparenţei ar duce la o mai mare încredere în legi şi reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesaţi. Încrederea în cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu urmări pozitive asupra dezvoltării economice şi a menţinerii unor relaţii de cooperare între aparatul guvernametal şi societate.

Transparenta este o conditie a democratiei, intrucat influenteaza hotarator participarea grupurilor sociale la guvernare.

Avand in vedere faptul ca puterea legislativa si cea executiva iau zilnic decizii care influenteaza populatia , aceasta din urma, necesita o garantie a hotararilor luate.

           

            1.1. Conceptul de transparenta decizionala

 

Sintagma de transparenţă decizională desemnează setul de instrumente prin care administraţia (instituţiile şi autorităţile administraţiei publice locale) dă socoteală cetăţenilor / contribuabililor cu privire la activitatea desfăşurată în serviciul acestora. În calitatea lor de contribuabili, cetăţenii au dreptul de a fi informaţi sau consultaţi, precum şi de a participa la deciziile luate de către autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, pe care le susţin financiar prin taxele şi impozitele pe care le plătesc.

Transparenţa urmăreşte asigurarea unui acces mai larg al cetăţenilor la informaţiile şi documentele aflate în posesia instituţiilor statului, participarea cetăţenilor la procesul decizional şi asigurarea legitimitătii, eficacităţii şi responsabilităţii administraţiei faţă de cetăţean. Conceptul de transparenţă a procesului decizional derulat în instituţii se referă la asigurarea accesului cetăţenilor la documentele aflate în gestiunea instituţiilor statului precum şi la consultarea cetăţenilor cu privire la adoptarea unor reglementări. Transparenţa, în sens larg, se referă la accesul liber la informaţie de orice fel, la posibilitatea de a opta sub orice formă.

Transparenţa are rolul de a preveni acţiunile care ameninţă integritatea publică (acte de corupţie) şi de a evalua performanţa administraţiei publice locale (capacitatea administrativă).

Transparenţa activităţii administraţiei publice locale constituie regula în toate etapele şi procedurile (premergătoare, concomitente şi ulterioare) deciziei administrative, confidenţialitatea fiind excepţia care se limitează la informaţia stabilită prin lege datorită nevoii protejării unor interese specifice domeniului siguranţei publice, prevenirii infracţiunilor, protejării monezii şi a creditului, a intimităţii.

           

            1.2. Noţiuni si termeni

În continuare ne vom axa definirea conceptelor utilizate în acesta lucrare, pentru o mai bună înţelegere a noţiunilor juridice sau de specialitate.

Actul normativ reprezintă actul emis sau adoptat de o autoritate publică, cu aplicabilitate generală.

Luarea deciziei se defineşte prin procesul deliberativ desfăşurat de autorităţile publice.

Elaborarea de acte normative este o procedură de redactare a unui proiect de act normativ anterior supunerii spre adoptare.

Recomandare înseamnă orice punct de vedere, sugestie, propunere sau opinie, exprimată verbal sau în scris, primită de către autorităţile publice de la orice persoană interesată în procesul de luare a deciziilor şi în procesul de elaborare a actelor normative.

Obligaţia de transparentă este obligaţia autorităţilor administraţiei publice de a informă şi de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative şi la minutele şedinţelor publice.

Asociaţia legal constituită desemnează orice organizaţie civică, sindicală, patronală sau orice alt grup asociativ de reprezentare civică.

Minuta se referă la documentul scris în care se consemnează în rezumat punctele de vedere exprimate de participanţi la o şedinţă, precum şi rezultatul dezbaterilor.

Ordinea de precădere constituie ordinea care determină prioritatea participării la şedinţele publice, în raport cu interesul manifestat faţă de subiectul şedinţei.

Şedinţa publică reprezintă şedinţa desfăşurată în cadrul autorităţilor administraţiei publice şi la care are acces orice persoană interesată.

Audierile Publice sunt proceduri de consultare prin care orice grup de interese îşi aduce contribuţia la actul decizional public.^[1]

Transparenţă decizională desemnează setul de instrumente prin care administraţia (instituţiile şi autorităţile administraţiei publice locale) dă socoteală cetăţenilor/contribuabililor cu privire la activitatea desfăşurată în serviciul acestora.

Autoritatea sau instituţia publică - orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar

Informaţie de interes public - orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de formă sau de modul de exprimare a informaţiei.

Informaţie clasificată este acea categorie de informaţii pentru care statul are interese majore şi prin diseminarea acestora se pot aduce prejudicii instituţiilor statului sau cetăţenilor săi luaţi în ansamblu şi, în consecinţă, statul limitează disponibilitatea informaţiilor la un grup restrâns de persoane, care prezintă un anumit nivel de încredere, stabilit prin verificări de loaialitate (securitate)^[2]

Procedură este totalitatea formelor şi actelor îndeplinite de un organ de jurisdicţie sau de un alt organ de stat, în exercitarea atribuţiilor sale

Cetăţeanul este persoană care face face parte din populaţia stabilă a unui stat, având toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.

Participare cetăţenească face referire la procesul prin care preocupările, nevoile şi valorile cetăţenilor sunt încorporate în procesul decizional al administraţiei publice locale. Acest procedeu presupune două direcţii de comunicare, între cetăţeni şi autorităţile locale, cu scopul de a îmbunătăţii deciziile administraţiei susţinute de către cetăţeni.

Comitetele Consultative Cetăţeneşti reprezintă un mijloc prin care administraţia locală angajează cetăţenii în procesul de guvernare şi prin care îi informează în permanenţă despre schimbările nevoilor publice dintre perioadele electorale. Ele furnizează consiliilor locale sau judeţene opinii pentru dezvoltarea comunităţii locale respective.

Asociaţia Naţională a Centrelor de Informaţii pentru Cetăţeni (ANCIC), înfiinţată în anul 1998, este o asociaţie profesională, apolitică, neguvernamentală, organizată că persoană juridică romană de drept privat, cu scopul de a sprijini activitatea Centrelor de Informaţii pentru Cetăţeni (CIC) sau a altor compartimente sau instituţii publice asemănătoare, prin reunirea resursele umane şi materiale ale acestora în vederea îmbunătăţirii şi dezvoltării activităţii lor.

Advocacy reprezintă acţiunea sau procesul de apărare sau menţinere a unei cauze sau a unei propuneri. O organizaţie poate avea ca misiunea sau parte din misiunea să activitatea de advocacy, pentru a spori conştientizarea publicului de o problemă particulară sau un set de probleme. Este o activitate depusă pentru a atinge un ţel sau a apăra o cauză.^[3]

Lobbying defineşte efortul de a influenţa legislaţia prin influenţarea opiniei legiuitorilor, personalului legislativ şi chiar funcţionarii administrativi implicaţi în mod direct în schiţarea proiectelor de legi.^[4]

Sistemul Electronic Naţional reprezintă sistemul informatic de utilitate publică, în scopul asigurării accesului la informaţii publice şi furnizării de servicii publice către persoane fizice şi juridice.

CIC (Centre de Informaţii pentru Cetăţeni) reprezinta o interfaţă între administraţia locală şi cetăţeni, fiind preocupat în mod direct de a răspunde la întrebările cetăţenilor, ca şi nevoilor acestora cu privire la serviciile publice.[5]

Focus-Grupurile (interviurile de grup) sunt întâlniri interactive facilitate, cu grupuri mici de cetăţeni. Moderatorul lor conduce participanţii la discuţii printr-un set de întrebări despre un anumit subiect.[6]

Sondajele de opinie reprezinta o anchetă care urmăreşte cunoaşterea părerilor oamenilor în diferite probleme.[7]

2. Transparenta decizionala

            2.1. Aspecte  generale privind transparenta decizionala in Uniunea Europeana

Fiecare cetăţean al unui stat, în conformitate cu normele universale privind drepturile omului, are dreptul la securitate şi protecţie, libertatea conştiinţei, întrunirii şi asocierii, libertatea de exprimare etc.

Conceptul de transparentă decizională vine să susţină colaborarea tot mai strânsă între cetăţeni, pe de-o parte, şi dintre cetăţeni şi instituţiile publice – centrale şi/sau locale, pe de altă parte. Doar aşa deciziile de interes public sunt luate într-un mod cât se poate de deschis şi apropiat cetăţenilor. Transparenţa dă persoanelor interesate posibilitatea de a participa activ la procesul de luare a deciziilor şi garantează legitimitatea instituţiilor publice, sporindu-le răspunderea şi eficacitatea. Dar, mai ales, susţine principiile democraţiei şi contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.[8]

Transparenţa face deosebirea dintre lobby şi traficul de influenţă. Prin transparenţă, instituţiile şi autorităţile europene pot reda încrederea cetăţenilor în Europa şi respectiv în administraţia europeană. Transparenţa în luarea deciziilor întăreşte natura democratică a instututiilor şi încrederea publicului în administraţie. Oamenii trebuie să ştie că ceea ce văd este ceea ce primesc, să poată compara promisiunile cu realitatea. Fără această încredere acordată de către public, instituţiile îşi pierd legitimitatea şi reprezentativitatea.

Iniţiativa de transparentizare a instituţiilor a fost benefică, deoarece asigură o funcţionare corespunzătoare a instituţiilor şi a procesului de luare a deciziilor. Transparentă îi protejează pe decidenţi chiar împotriva propriilor lor tentaţii şi slăbiciuni. Politicienii sunt oameni supuşi tentaţiei, cu Instituţiile locale şi centrale au obligaţia de a-şi orienta activitatea către cetăţean, iar participarea acestuia la luarea deciziilor trebuie să se bazeze pe nediscriminare şi neconditionalitate. Pentru servicii publice administrative de calitate superioară este necesară respectarea modalităţilor de aplicare a principiilor bunei practici prin: aplicarea legii, lipsa discriminării şi tratamentul egal, proporţionalitatea, consecvenţa, obiectivitatea şi imparţialitatea.

Transparenţa este necesară pentru a câştiga încrederea publicului, fără suportul căruia instituţiile politice îşi pierd legitimitatea şi reprezentativitatea. Oamenii trebuie să ştie că ceea ce văd este ceea ce primesc, să poată compara promisiunile cu realitatea.

La nivelul Uniunii Europene, în vara anului 2001 a fost lansată Carta Albă asupra Guvernării Europene, document elaborat de către Comisia Europeană. Pentru asigurarea unei guvernări cât mai democratice, carta propune cinci principii: deschidere, participare, responsabilitate, eficienţă şi coerenţă.

O primă componentă a integrităţii publice o reprezintă transparenţa în desfăşurarea activităţii instituţiilor publice, prin care înţelegem setul de instrumente prin care administraţia (instituţiile şi autorităţile administraţiei publice locale) dă socoteală cetăţenilor/contribuabililor cu privire la activitatea desfăşurată în serviciul acestora. Participarea se regăseşte între aceste principii întrucât de exerciţiul acesteia, de-a lungul întregului proces de elaborare a politicilor comunitare, de la concepţie la implementare, depinde calitatea, relevanţa şi eficienţa politicilor UE, încrederea în rezultatele finale şi în instituţiile pe care le pun în practică.

Legislaţia îmbunătăţită în domeniul accesului la documente, clarificarea componenţei grupurilor de experţi care sfătuiesc instituţiile cu rol decident şi adoptarea Codului de Bune Practici în Administraţie sunt consideraţi paşi buni făcuţi în sensul transparenţei.

Constituţia Europeană pune la dispoziţia instituţiilor, organelor, organismelor şi agenţiilor Uniunii, dar şi a cetăţenilor, un articol (art. I-50, Constituţia Europeană) despre transparenţa procedurilor executate de aceste autorităţi. Primul alineat al acestui articol vorbeşte despre importanţa respectării la cel mai înalt grad a principiului deschiderii, care serveşte la respectarea interesului public în măsura în care limitează slaba administrare şi  corupţia.    

Deasemenea, acest principiu este esenţial pentru respectarea drepturilor individuale, atunci când furnizează motivele necesare adoptării deciziilor administrative şi, în consecinţă, ajută părţile interesate să-şi exercite dreptul de a solicita recursul.

Şedinţele de examinare şi adoptare a propunerilor legislative, ale Parlamentului European şi ale Consiliului, sunt publice. Persoanele fizice sau juridice cu reşedinţa sau sediul social în unul din statele membre ale Uniunii Europene au dreptul de a avea acces la documentele instituţiilor, organelor, organismelor şi agenţiilor Uniunii, în condiţiile legii, indiferent de forma în care acestea se prezintă.

Ultimul alineat al acestui articol vorbeşte despre obligaţia instituţiilor respective de a stabili în regulamentul lor de procedură dispoziţii speciale privind accesul la documente.

Politica administraţiei publice ar trebui să fie una de deschidere şi transparentă. Numai cazurile de natură excepţională ar trebui ţinute secret şi clasate ca şi confidenţiale, cum ar fi cele legate de securitatea naţională sau alte aspecte similare. De asemenea, datele personale nu trebuie relevate unor terţe părţi.

La 13 decembrie 2007, la Lisabona, membrii U.E. au semnat un tratat, care confirmă, printre altele, principiile egalităţii democratice, democraţiei reprezentative şi democraţiei participative. Acestea sunt consemnate şi în Constituţia Europeană în articolele I-46 şi I-47 şi afirmă că cetăţenii trebuie să se bucure de atenţie egală din partea instituţiilor europene. Acest tratat consolidează democraţia reprezentativă prin acordarea unui rol mai important Parlamentului European şi printr-o mai mare implicare a parlamentelor naţionale şi dezvoltă democraţia participativă prin noi mecanisme de interacţiune între cetăţeni şi instituţii, printre care se numără, de exemplu, iniţiativa cetăţenilor.[9]

           

            2.2. Transparenta in administratia publica

           

Administraţia publică reprezintă o activitate de organizare a executării si executare in concret a legii prin intermediul instituţiilor abilitate în acest sens.Administraţia publică reprezintă o ştiinţă şi în acelaşi timp o artă, prin intermediul careia se duc la îndeplinire politicile statului. Guvernul îşi atinge obiectivele prin intermediul administraţiei publice deoarece aceasta traduce într-un mod concret cetaţeanului necesitatea aplicării dar şi respectării legii.Administraţia are structurii proprii prin intermediul cărora pune în aplicare prevederiile legii,şi a celorlalte acte normative.

Administraţia publică trebuie să fie mereu pregătită să desfăşoare acţiuni concrete cu efect direct şi imediat astfel încât să se poată evidenţia în faţa cetăţenilor,rezultatele nefiind în unele cazuri cele mai favorabile.Administraţia se află într-un continuu dialog cu grupurile sociale datorită problemelor existente la nivelul comunităţii în acest sens sunt instituţionalizate formele de consultare.

Transparenţa trebuie să devină o componenta esenţială a instituţiilor publice, ea este mai curând o prevedere a legii, distanţa dintre gradul actual de transparenţă al instituţiilor şi obiectivele fixate prin lege fiind destul de însemnată.

Potrivit legii, instituţiile şi autorităţile publice sunt obligate: să facă publice proiectele de acte normative, din oficiu şi la cerere, cu minim 30 de zile înainte de începerea procedurii de avizare şi adoptare; să organizeze dezbateri publice în cazul în care acest lucru a fost solicitat de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică; să analizeze toate recomandările primite şi să ţină cont de acestea în formă finală a proiectului de act normativ^[10].

La baza transparenţei decizionale în administraţia publică stau următoarele principii^[11]: a)informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi asupra proiectelor de acte normative;

b)consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, la iniţiativa autorităţilor publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;

c)participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea următoarelor reguli:

-şedinţele autorităţilor şi instituţiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, în condiţiile legii;

-dezbaterile vor fi consemnate şi făcute publice;

-minutele acestor şedinţe vor fi înregistrate, arhivate şi făcute publice, în condiţiile legii.

Obiectivul transparenţei decizionale este acela de a obliga autorităţile administraţiei publice centrale cât şi locale să facă publice proiectele de reglementări înainte ca acestea să fie adoptate. Destinatarii reglementărilor, persoane fizice sau juridice, au posibilitatea de a formula sugestii şi recomandări cu privire la reglementările care le-au fost prezentate în stadiu de proiect. Sugestiile astfel formulate vor fi analizate de către autorităţile iniţiatoare care vor decide asupra necesităţii includerii în textul final al reglementărilor.

Beneficiile transparenţei decizionale sunt atât pentru administraţie cât şi pentru cetăţean. Astfel administraţia publică obţine gratuit informaţii suplimentare cu privire la sectoarele de activitate vizate de reglementările propuse şi înlătura anumite probleme de implementare, iar cetăţenii îşi pot adapta din timp activitatea la cerinţele ce urmează a fi impuse^[12].

Transparenţa actului decizional şi participarea cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor şi de elaborarea de acte normative, toate acestea determină un raport de cauzalitate prin care se urmăreşte sistemul şi modul de administrare la nivelul întregii administraţii publice.

Transparenţa are rolul de a preveni acţiunile care ameninţă integritatea publică (acte de corupţie) şi de a evalua performanţa administraţiei publice locale (capacitatea administrativă). Transparenţa activităţii administraţiei publice locale constituie regulă în toate etapele şi procedurile (premergătoare, concomitente şi ulterioare) deciziei administrative, confidenţialitatea fiind excepţia care se limitează la informaţia stabilită prin lege datorită nevoii protejării unor interese specifice domeniului siguranţei publice, prevenirii infracţiunilor, protejării monezii şi a creditului, a intimităţii.

2.3.Informatiile de interes public, acces si echilibru

În această secţiune este menţionat faptul că autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la acţiunea de elaborare a unui proiect de act normativ cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea acestuia spre analiză, autorizare şi adoptare.

Informatia este oxigenul democratiei, iar democraţia ar fi de neconceput fără accesul liber al publicului la informaţii. Lipsa transparenţei în viaţa politică şi în actul de guvernare reprezintă unul dintre obstacolele cele mai greu de depăşit către o societate democratică, în care cetăţenii să aibă încredere în oamenii politici şi în guvernanţi. Dar informaţia nu reprezinta numai o necesitate pentru cetăţeni, ea este şi un element esenţial al unei bune conduceri. Istoria mai veche sau mai recentă ne arată că o guvernare proastă are nevoie de secrete pentru a putea rezista, dar şi realitatea că secretomania şi autoritarismul guvernărilor duce, în mod inevitabil, la proliferarea abuzului, corupţiei şi ineficienţei şi, în final, la falimentul regimurilor de acest tip.

Accesul neîngrădit al cetăţenilor la informaţia de interes public şi participarea lor la luarea deciziilor sunt considerate două dintre premisele cele mai importante ale unei guvernări democratice şi responsabile. Informaţia le permite cetăţenilor, pe de o parte, să aprecieze în cunoştinţă de cauză acţiunile administraţiei, iar pe de altă parte, să participe în mod avizat la dezbaterile şi la luarea deciziilor care îi privesc.

Informarea publicului cu privire la drepturile sale şi promovarea unei culturi de transparenţă guvernamentală sunt esenţiale pentru atingerea scopurilor legislaţiei privind libertatea de informare. Într-adevăr, experienţa multor ţări dovedeşte că un corp de funcţionari publici recalcitranti poate submina fie şi cea mai progresistă legislaţie. Prin urmare, activităţile de promovare reprezintă o componentă esenţială a unui regim bazat pe libertatea de informare. Activităţile specifice in acest domeniu vor diferi de la o ţară la alta, in funcţie de diverşi factori, precum modul de organizare al corpului de funcţionari publici, principalele restrângeri ale liberei circulaţii a informaţiilor, nivelul de cultură generală şi măsura in care publicul este conştient de existenţa acestor informaţii. Legea trebuie să prevadă acordarea unei atenţii sporite şi a resurselor adecvate pentru promovarea scopurilor legislaţiei.

Informaţiile furnizate la cerere sunt acele informaţii pentru care furnizarea este posibilă numai în urma unei solicitări.Fiecare cetăţean poate solicită informaţii de interes public :

- verbal, adresându-se birourilor de informare publică sau persoanelor responsabile de informare publică. În cazul în care este disponibilă, informaţia solicitată va fi furnizată pe loc. Dacă nu este posibil acest lucru, va fi îndrumat să depună solicitare în scris.

- în scris, cererile pot fi adresate pe suport de hârtie sau electronic (e-mail). Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public se completează conform modelului de mai jos. Răspunsul poate fi solicitat şi pe support electronic (e-mail) dacă birourile de informare publică deţin mijloacele tehnice necesare.

La finele anului autorităţile publice sunt obligate să întocmească şi să facă public un raport anual privind transparenţa decizională.

Modalităţile prin care se operaţionalizează transparenţa ţin de:

• ●  asigurarea accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public;
• ● participarea cetăţenilor la elaborarea de acte normative şi la şedinţele publice.

Obligaţia de transparenţă este deosebit de importantă pentru menţinerea echilibrului fiecărei părţi interesate, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative.

Pentru menţinerea echilibrului, a realizării cu succes a unei bune administraţii şi pentru ca publicul să înţeleagă problemele şi alternativele optime, se oferă informaţii echilibrate şi obiective acestora.

În general, informaţiile cu care operează autorităţile şi instituţiile publice pot fi clasificate în două categorii:

• • informaţii publice;
• • informaţii la care accesul este limitat. Această categorie poate fi împartiţă, la rândul ei, în următoarele sub-categorii:

-  date personale;

-  informaţii clasificate;

-  alte informaţii secrete;

- informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii.

Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:

-actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau
instituţiei publice structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare,
programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;

-numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi  ale  funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;

-coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;

-sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;

-programele şi strategiile proprii;

-lista cuprinzând documentele de interes public;

-lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;

-modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.

Sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor următoarele informaţii:

-informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;

-informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;

-informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale, potrivit legii;

-informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

-informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se
periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;

-informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;

-informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.

Informaţia le permite cetăţenilor, pe de o parte, să aprecieze în cunoştinţă de cauză acţiunile administraţiei, iar pe de altă parte, să participe în mod avizat la dezbaterile şi la luarea deciziilor care îi privesc.

Transparenţa actului decizional şi participarea cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor şi de elaborarea de acte normative, toate acestea determină un raport de cauzalitate prin care se urmăreşte sistemul şi modul de administrare la nivelul întregii administraţii publice.

Accesul liber la informaţiile de interes public – legat de acest aspect accesul liber la informaţie nu este o favoare, este un drept! Avem nevoie de acest drept foarte important deoarece:

• ● cetăţeanul plăteşte taxe şi impozite statului;
• ● cetăţeanul trebuie să fie responsabil şi să vrea să stie cum este gestionat banul public;
• ● cei pe care cetăţenii i-au ales trebuie să-şi respecte promisiunile;
• ● funcţionarii din instituţiile publice sunt în slujba cetăţeanului şi nu invers;
• ● administraţia publică este din ce în ce mai transparentă;
• ● pur si simplu este dreptul cetăţeanului.

Legea privind liberul acces la informaţiile de interes public este importantă pentru

România deoarece:

• ● este un pas major în consolidarea democraţiei şi în reforma adminstraţiei publice;
• ● instituţionalizează transparenţa între relaţiile dintre cetăţean şi autorităţile şi instituţiile publice;
• ● se va produce o schimbare de mentalitate între relaţia dintre cetăţean şi funcţionarii publici;
• ● accesul la informaţiile publice va reprezenta regula iar limitarea accesului, excepţia.

Pentru asigurarea în conditii optime a transparenţei privind informaţiile transmise cetăţenilor, tot în folosul şi în beneficiul lor s-au înfiinţat Centrele de Informare pentru Cetăţeni (CIC) care au rolul de a apropia cetăţenii de funcţionarul public, prin depăşirea barierelor impuse de către instituţionalizarea serviciilor oferite publicului. Ca principii de bază ale activităţii CIC pot fi identificate informarea cetăţenilor, comunicarea cu aceştia, consultarea şi implicarea cetăţenilor.

Informaţia este o punte de legatură, un pod între administraţia publică şi cetăţean.

Administraţiile moderne pun pe primul loc în obiectivele lor dezvoltarea serviciilor pentru cetăţeni, oferirea de informaţii de calitate, consistente şi actuale,  în forme cât mai prietenoase oricărui cetăţean, indiferent de nivelul lui de instruire, şi deopotrivă, crearea instrumentelor necesare participării active a oricărui cetăţean la deciziile administrative şi politice care îl privesc.

Accesul neîngrădit al cetăţenilor la informaţia de interes public şi participarea lor la luarea deciziilor sunt considerate două dintre premisele cele mai importante ale unei guvernări democratice şi responsabile. Informaţia le permite cetăţenilor, pe de o parte, să aprecieze în cunoştinţă de cauză acţiunile administraţiei, iar pe de altă parte, să participe în mod avizat la dezbaterile şi la luarea deciziilor care îi privesc.

3. Proceduri de transparenta decizionala

3.1.Notiuni introductive 

Democraţia este de neconceput fără accesul liber al publicului la informaţiei. Lipsa transparenţei în viaţa politică, în actul de guvernare sau în cel administrativ reprezintă unul din obstacolele cele mai greu de trecut către o societate democratică, în care cetăţenii să aibă încredere în oamenii politici, în guvernanti şi în administraţia publică.

Autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la acţiunea de elaborare a unui proiect de act normativ cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea acestuia spre analiză, autorizare şi adoptare.

Apoi se va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act administrativ supus dezbaterii publice.

Următorul pas este cel în care proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare de către autorităţile publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate.

Anunţul privind şedinţa publică în care va fi dezbătut proiectul se afişează cu cel puţin 3 zile înainte de desfăşurare.

Astfel adoptarea deciziilor administrative putem spune că ţine de competenţa exclusivă a autorităţilor publice, iar punctele de vedere exprimate de către cetăţeni sau asociaţii au valoare de recomandare.

De asemenea mai există şi cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. În acest caz actele normative se supun adoptării în procedură de urgenţă conform prevederilor în vigoare.

O altă categorie de acte normative în cadrul cărora nu se poate interveni în procesul de elaborare este categoria actelor normative în care sunt prezentate informaţii privind valorile, termenele de realizare şi datele tehnico-economice ale activităţilor comerciale sau financiare dacă publicarea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale.

            3.2.Participarea activa a cetatenilor si resposabilitatile acestora

Prin participare cetăţenească se înţelege procesul prin care preocupările, nevoile şi valorile cetăţenilor sunt încorporate în procesul decizional al administraţiei publice locale.[13]

Avantajele democraţiei nu sunt reprezentate doar de alegerile libere prin care cetăţenii îşi pot alege reprezentanţii ci şi de „parteneriatul” care există între aceştia în luarea deciziilor.

La baza participării cetăţenilor sunt prezente următoarele cerinţe ce trebuiesc îndeplinite:[14]

Administraţia locală deschisă spre implicarea cetăţenilor în activitatea complexă a procesului de guvernare.

Transferul continuu de informaţii de la administraţie la cetăţeni.

Modalităţi eficiente prin care administraţia culege informaţii de la cetăţeni.

Cetăţeni informaţi care îşi onorează obligaţia de a participa ca parteneri egali în activităţile administraţiei, deoarece înţeleg problemele.

Metodele de participare cetăţenească variază în funcţie de nivelul implicării publicului în activitatea administraţiei. Astfel întâlnim cinci niveluri ale participării [15] :

Informare : oferirea de informaţii echilibrate şi obiective către public pentru că acesta să înţeleagă problemele, alternativele şi soluţiile;

Consultare : obţinerea de răspunsuri de la public în legătură cu analize, alternative, decizii, acte normative;

Implicare : .lucrul direct cu publicul, pe tot parcursul procesului, pentru a se asigura că problemele şi îngrijorările publicului sunt înţelese şi luate în considerare în mod real;

Colaborare : parteneriat cu publicul în fiecare aspect al luării deciziilor, inclusiv în elaborarea alternativelor şi identificarea soluţiei preferate;

Delegare : plasarea deciziei finale în mâinile publicului

Principala responsabilitate a administratiei publice este sa informeze cetatenii despre planurile ce pot afecta drepturile si interesele oricarui cetatean.

O altă îndatorire importanta pe care administraţia o are este aceea de a educa cetăţenii cu privire la ce înseamnă participarea cetăţenească şi care este rolul lor în activităţile administraţiei.

De aceea admnistratia trebuie să fie pregătită să:

-să împărtăşească informaţiile într-o manieră onestă, completă şi clară;

-să ofere cetăţenilor posibilitatea de a-şi exprima opiniile şi de a influenţa deciziile administraţiei într-un mod corect şi deschis;

-să încurajeze cetăţenii să profite de aceste posibilităţi;

-să se angajeze în explicarea modului in care s-a luat decizia, furnizând toate argumentele care au fundamentat această decizie.

În acest timp cetăţenii trebuie să înţeleagă drepturile şi obligaţiile care le revin pentru a participa la luarea deciziilor la nivel local, decizii care le pot influenţa direct sau indirect vieţile. De aceea participarea cetăţenească nu este doar responsabilitatea administartiei ci şi a cetăţenilor.

Dintre responsabilităţile acestora amintim:

-să observe ce face administraţia locală şi în ce scop.

-să fie pregătiţi să îşi aducă o contribuţie când administraţia planifică să facă ceva ce poate să le afecteze interesele.

-să abordeze reprezentaţii administraţiei cu o atitudine pozitivă.

-să manifeste interes în a înţelege problemele, incluzând restricţiile cu privire la ceea ce poate să facă administraţia.

-să-şi exprime interesele şi ideile clar şi complet.

-in situaţiile potrivite, să încerce să colaboreze constructiv cu oficialii administraţiei locale pentru a găsi şi implementa soluţii satisfăcătoare pentru ambele părţi.

Accesul liber la informaţiile de interes public – legat de acest aspect accesul liber la informaţie nu este o favoare, este un drept! Avem nevoie de acest drept foarte important deoarece:

• ● cetăţeanul plăteşte taxe şi impozite statului;
• ● cetăţeanul trebuie să fie responsabil şi să vrea să stie cum este gestionat banul public;
• ● cei pe care cetăţenii i-au ales trebuie să-şi respecte promisiunile;
• ● funcţionarii din instituţiile publice sunt în slujba cetăţeanului şi nu invers;
• ● administraţia publică este din ce în ce mai transparentă;
• ● pur si simplu este dreptul cetăţeanului.

3.3.Avantaje si dezavantaje ale participarii cetatenilor

Pentru ca participarea cetateneasca sa fie in concordanta cu administratia publica se utilizeaza anumite tehnici si intrumente precum:

1. a) Centre de Informaţii pentru Cetăţeni;
2. b) Comitete Consultative Cetăţeneşti;
3. c) Asociaţia Naţională a Centrelor de Informaţii pentru Cetăţeni;
4. d) Întâlnirile Publice;
5. e) Focus-Grupurile;
6. f) Sondajele de opinie;
7. g) Internetul.

Avantajele participarii sunt multiple si in multe directii, precum cele de mai jos.

Participarea cetăţenească în procesul de guvernare nu prezintă avantaje doar pentru cetăţeni, care pot astfel să-şi apere drepturile şi interesele ce le revin prin lege, ci şi pentru administraţia publică.

Participarea cetatenilor promovează şi apără democraţia deoarece ea presupune repartizarea în mod real a puterii. Participarea autorizează cetăţenii să repună în discuţie, să respingă sau să critice revendicări care nu au justificare. De asemenea, ea permite influenţarea de către cetăţeni a politicilor pentru a se promova interesul public şi nu interese restrânse, de grup sau izolate.

Ea permite cunoaşterea adevăratelor şi celor mai urgente nevoi şi aşteptări legitime, a diversităţii opiniilor (chiar şi a celor defavorizaţi), valorificând experienţe diverse şi informaţii ce s-ar putea dovedi esenţiale în adoptarea deciziilor publice.

Pentru a se asigura rezultate optime procesului participativ, cetăţenii trebuie să fie informaţi în avans cu privire la acţiunile publice care vor face sau sunt deja obiect al deciziilor administraţiei publice. Ea promovează şi consolidează parteneriatul între societatea civilă şi administraţia publică. Prin intermediul său, cetăţenii au posibilitatea să înţeleagă mecanismele guvernării şi ale administraţiei, iar proiectele care iau în considerare participarea se bucură de mai multă viabilitate. Dacă părerile exprimate sunt luate în considerare, cetăţenii vor manifesta mai multă încredere în actul guvernării, ceea ce creează un climat de adeziune şi de angajare a comunităţii în procesele decizionale.

Participarea permite colectivităţii să deţină control asupra activităţii administratorilor treburilor publice şi favorizează o gestiune publică mai suplă, furnizând un feed-back constant, ceea ce permite administraţiei identificarea sistematică a rezultatelor obţinute, a lacunelor şi a rezultatelor neaşteptate, favorabile sau nu, precum şi a problemelor cheie.

Urmarind avantajele participarii cetatenesti in guvernare, putem deduce si unele dezavantaje sau demersuri neprielnice acesteia.

Participarea poate să constituie o frână în procesul de elaborare a deciziilor. În situaţia obţinerii unor cantităţi enorme de informaţii din partea membrilor colectivităţii, identificarea şi gruparea preferinţelor exprimate se poate dovedi un proces extrem de complicat şi chiar anost. Gruparea opiniilor membrilor colectivităţii presupune, în primul rând, crearea oportunităţilor pentru ca aceştia să-şi exprime preferinţele. Apoi, aceste informaţii trebuie să fie corect înţelese, fapt ce supune administraţia unui efort suplimentar şi de durată.

O altă ipoteză are în vedere complexitatea şi specialitatea subiectului ce va face obiect al deciziei. Există, ca atare, posibilitatea ca cetăţenii să nu îl înţeleagă imediat, ceea ce va obliga administraţia la proiectarea unor modalităţi speciale de furnizare a informaţiilor (spre exemplu, în cazul informaţiilor complexe, etapizat). De asemenea, este posibil ca cetăţenii de rând să nu aibă opinii precise asupra chestiunilor de politică ce i-ar viza (de exemplu, pentru că nu este un domeniu accesibil acestora datorită gradului de cultură mai redus). De aici şi până la formarea unor opinii conflictuale este doar un pas şi această stare de fapt obligă administraţia la efortul de conciliere.

Din alt punct de vedere, un alt dezavantaj ar fi pierderile si costurile pe care le suporta administratia in acest proces, si anume:

-timp;

-resurse bugetare;

-creativitate;

-energie;

-dorinţă politică şi curaj .

Câteodată administraţiile locale trebuie să împărtăşească publicului veşti proaste, ca de exemplu: lipsuri bugetare, proiecte amânate sau chiar greşeli care au fost făcute. Acesta este momentul când intervin voinţa politică şi curajul. Cetăţenii au dreptul să fie informaţi despre planuri sau proiecte de la demararea până la finalizarea lor. Dacă un proiect este mai dificil sau mai costisitor decât se prevăzuse, ei au dreptul să ştie acest lucru. Pe termen lung, onestitatea construieşte încredere, chiar dacă, pe termen scurt creează dificultăţi.

3.4.Principiile unei bune administratii

Sistemul de guvernare este un sistem complex, dar ca orice sistem functioneaza dupa anumite legi, acestea fiind concepute pentru  a nu aparea disfunctionalitati. Administratia publica este doar o parte a sistemului si se ghideaza dupa urmatoarele principii:

-respectarea legii ;

-lipsa disciminării şi tratamentului egal;

-proporţionalitatea;

-consecvenţa;

-obiectivitatea;

-imparţialitatea.

Respectarea minimală a acestora va garanta servicii publice administrative de o calitate superioară şi o mai bună informare şi implicare a comunităţii.

Relaţia administraţie publică – cetăţeni a fost întotdeauna una destul de controversată, ambele părti având destul de multe lucruri de reproşat una celeilalte.

Lipsa de profesionalism a funcţionarilor, birocraţia excesivă, corupţia care domneşte peste tot dar oficial nu există, mersul greoi al procedurilor administrative, lipsa de profesionalism în relaţiile cu publicul, aglomeraţia, confuziile sau erorile angajaţilor, lipsa de informare în randul publicului sunt în mare, problemele care intervin în aceasta relaţie administraţie-administraţi.

Nu trebuie neglijat nici aspectul financiar, procesul participativ solicitând efortul suplimentar al bugetelor publice. În situaţia în care culegerea, prelucrarea şi valorificarea informaţiilor nu se desfăşoară corect, având în vedere toate situaţiile care ar putea distorsiona reprezentarea reală a intereselor şi opţiunilor publice sau folosind metode sau procedee necorespunzătoare, această cheltuială s-ar putea dovedi chiar inutilă.

Cât priveşte autorităţile administraţiei publice care au datoria de a asigura cadrul favorizant practicilor participative, cel puţin două probleme se ridică: împovărarea sferei de atribuţii a acestora şi, în timp, favorizarea diminuării capacităţilor creative de decizie ale acestora şi a iniţiativei.

Transparenţa trebuie să devină o componenta esenţială a instituţiilor publice, ea este mai curând o prevedere a legii, distanţa dintre gradul actual de transparenţă al instituţiilor şi obiectivele fixate prin lege fiind destul de însemnată.

Lipsa transparenţei decizionale, alături de alte carenţe ale activităţii de reglementare, conduce la încrederea scăzută a societăţii în forţa şi importanţa actelor normative. Absenţa consultărilor face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă şi nu oferă siguranţa necesară cadrului legal existent în România.

De asemenea un alt efect al lipsei transparenţei decizionale în administraţia publică poate fi şi este în tara noastra, apariţia fenomenului de corupţie. Standardele de transparenţă în sectorul public, în sistemul administrativ trebuie accentuate. Transparenţa constituie una din premisele combaterii corupţiei.

Alte probleme ce apar sunt :

• se creează în general falsa impresie că participarea este permisă numai în anumite domenii ale vieţii sociale (de exemplu, la nivel local numai pentru cele de interes deosebit);
• faptul că domeniile consultării facultative nu sunt precis delimitate, apare întrebarea care sunt problemele cu privire la care nu se pot consulta public cetăţenii (credem că nu fac obiectul unei asemenea consultări decât chestiunile care sunt de competenţa autorităţii publice).

Practicile mai frecvente în materie au permis identificarea următoarelor forme de participare: forumuri şi organizaţii civile, reuniuni şi adunări publice, informare publică precisă, obiectivă şi suficientă, dezbateri, sesiuni de informare, comitete şi grupuri de discuţie, instituţiile de învăţământ, asociaţiile de cartier, grupuri defavorizate, anchetele publice (Franţa), audieri şi consultări publice (România).

A gasi solutii la partile negative ale aplicarii transparentei decizionale se dovedeste a fi dificil, de ajutor pot fi urmatoarele:

1. a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocraţiei şi a corupţiei la nivelul instituţiilor publice;
2. b) creşterea gradului de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice;
   c) îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi liberul acces la informaţiile de interes public;
               d) eliminarea contactului direct între funcţionarul de la ghiseu şi cetăţean sau agentul economic;
               e) furnizarea de informaţii şi servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;
               f) întărirea capacităţii administrative a instituţiilor publice de a-şi îndeplini rolul şi obiectivele şi de a asigura furnizarea, într-o maniera transparentă, de informaţii şi servicii publice;
               g) promovarea colaborării dintre instituţiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;
3. h) redefinirea relaţiei între cetăţean şi administraţia publică, respectiv între mediul de afaceri şi administraţia publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile şi informaţiile publice, prin intermediul tehnologiei informaţiei;
4. i) promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice.

4.Concluzii

 

Într-o manieră ideală, McKinney şi Howard în „Public Administration Balancing Power and Accountability, Second Edition” vorbesc despre cum ar trebui să arate un funcţionar public într-o societate democratică, astfel rolul acestuia în sistemul administrativ ar presupune o încurajare a libertăţii de exprimare, a traducerii politicilor în fapte, a furnizării informaţiilor de bună calitate şi a promovării dialogului.

Reglementările Uniunii Europene pun la dispoziţia instituţiilor sau autorităţilor publice şi a cetăţenilor texte oficiale care vorbesc despre transparenta procedurilor executate de administraţie. Constituţia Europeană consemnează în articolele sale principiul egalităţii democratice, care presupune acordarea unei atenţii egale cetăţenilor din partea instituţiilor europene.

Principiile transparenţei, conform cărora este necesară informarea cetăţenilor asupra problemelor de interes public şi a proiectelor de acte normative, consultarea acestora şi a asociaţiilor legale pentru elaborarea proiectelor de politici publice şi participarea activă a cetăţenilor în luarea deciziilor administrative stau la baza îndeplinirii unei bune administraţii.

Transparentă decizională depinde într-o administraţie, de tradiţiile culturale, politice şi administrative ale ţării, de abordarea generală a problemelor administraţiei publice din punct de vedere al comportamentului moral. Fiind o condiţie esenţială a democraţiei, impunerea transparenţei în activitatea funcţionarilor, urmăreşte luarea deciziilor optime în vederea satisfacerii nevoilor cetăţenilor şi asigurarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora.

În statele democratice, guvernarea se bazează pe principiul consimţământului celor guvernaţi. De aici derivă obligativitatea ca oficialii şi funcţionarii publici, fie că sunt aleşi sau numiţi, să fie răspunzatori în faţa cetăţenilor. Aşadar, încrederea opiniei publice este vitală pentru reuşita guvernării democratice.

Posibilitatea de informare, participare la elaborarea şi adoptarea actelor normative precum şi probabilitatea de acţiona în justiţie o instituţie său autoritate publică atunci când îi este vătămat un drept său un interes legitim sunt beneficiile de care dispun cetăţenii în prezent, dar care din păcate conform statisticilor nu sunt valorificate.

Legea transparenţei prevede o modalitate de implicare a cetăţenilor în luarea deciziilor la nivelul administraţiei. Sfera modurilor de participare a cetăţenilor în viaţa organelor administrative statale este mult mai largă. Incercând să definim participarea cetăţenească, vom spune că ea este procesul prin care preocupările, nevoile şi valorile cetăţenilor sunt încorporate precesului de luare a deciziilor în cadrul administraţiei publice locale.

Studiu de caz

Avand in vedere ca Romania este parte integrata in Uniunea Europeana, am ales sa imi sustin lucrarea printr-un studiu de caz ce vizeaza un judet din Romania, si anume judetul Cluj.

1. Contextul actual

            Judeţul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Cu un PIB/locuitor de 7.743 euro în 2008 se clasează, conform Comisiei Naţionale de Prognoză, pe locul 5 din cele 42 de unităţi administrativ-teritoriale din România după Bucureşti-Ilfov (13.476 euro), Timiş (8.696 euro), Constanţa (8.109 euro) şi Braşov (7.836 de euro).

            Importantă este şi poziţia sa de lider al comerţului în Transilvania, datorată aşezării sale favorabile, la intersecţia rutelor comerciale importante care leagă Europa Centrală de zona Balcanilor.

            Judeţul Cluj dispune de o reţea densă de căi de comunicaţii. Din punct de vedere al traficului rutier, drumurile publice din judeţul Cluj se întind pe o lungime de 2.450 km, printre care se află 342 km de drumuri naţionale şi 2.109 km de drumuri judeţene şi comunale. Judeţul Cluj este traversat de coridorul de sud-vest care leagă capitala ţării de Budapesta, prin drumul european E60 (Viena – Budapesta – Oradea -Bucureşti) şi care străbate judeţul de la vest spre est.

            Creşterea traficului aerian din ultimii ani, aproximativ 390.000 pasageri în anul 2007, aproximativ 750.000 pasageri în anul 2008 şi un număr prognozat de 2.000.000 pasageri în anul 2013, a determinat Consiliul Judeţean Cluj, instituţie sub autoritatea căreia funcţionează Aeroportul Internaţional Cluj, sa iniţieze o serie de proiecte care vizează dezvoltarea capacităţii aeroportului. Au fost construite două noi terminale care au fost date în folosinţă în anul 2008 respectiv în acest an, s-au realizat lucrări de modernizare şi prelungire a pistei de decolare/aterizare şi în acest moment se construieşte o pistă nouă care se va întinde pe o distanţă de 3.500 metri^[16].

           

Am considerat utile aceste precizări privind  dezvoltarea infrastructurii de transport, întrucât consider că acest indicator poate constitui un barometru pentru a determina atractivitatea  socio-economică pe care o zonă din România o reprezintă. Judeţul Cluj se bucură, în acest sens, de aprecieri pozitive din partea investitorilor. În plus, proiectele precum „Modernizarea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca” sau „ Centura ocolitoare a Municipiului Cluj-Napoca” se bucură de  susţinerea locuitorilor din judeţ şi contribuie favorabil la evidenţierea activităţii Consiliului Judeţean Cluj.

Consiliul Judeţean Cluj, alături de proiectele privind infrastructura de comunicaţii,  a implementat sau implementează o serie de proiecte care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de afaceri  din judeţul Cluj.

Una dintre preocupările majore, pe agenda Consiliului Judeţean Cluj, este o informare cât mai promptă şi clară a cetăţenilor privind atribuţiile, activităţile şi proiectele pe care acesta le desfăşoară. În ultimii ani, Consiliul Judeţean Cluj a făcut un progres considerabil în acest sens şi la acest moment, asigură informarea cetăţenilor prin:

1. O pagină web www.cjcluj.ro care cuprinde:

- informaţii generale privind locaţia, datele de contact, activitatea si atribuţiile Consiliului Judeţean Cluj;

- date privind membrii Consiliului Judeţean Cluj;

- informaţii generale şi turistice despre Judeţul Cluj;

- proiectele de hotărâre ale Consiliului Judeţean Cluj care urmează a fi dezbătute în şedinţa următoare;

- Hotărârile Consiliului Judeţean Cluj – există o bază de date începând cu anul 2000 care poate fi accesată pe pagina web a instituţiei;

- informaţii privind proiectele în desfăşurare precum şi stadiul în care acestea se găsesc;

- proiectele viitoare lansate în dezbatere publică;

- comunicatele de presă;

- posibilitatea de abonare la buletinul informativ al Consiliului Judeţean Cluj;

- formulare care pot fi descărcate şi transmise apoi prin poştă;

- alte informaţii de interes general.

Pagina web a Consiliului Judeţean Cluj este actualizată de fiecare dată când există noi informaţii de interes general.

proiect finanţat prin Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 3 – „Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”, Domeniul major de intervenţie 3.2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”, Operaţiunea 3.2.1 „Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”.

„Obiectivul general al proiectului se referă la dezvoltarea şi implementarea conceptului de administraţie electronică la nivelul Consiliului Judeţean Cluj, în vederea contribuirii la dezvoltarea şi creşterea serviciilor publice electronice în folosul cetăţenilor, prin:

• • Furnizarea de servicii publice on-line către cetăţeni / administraţie publică la un nivel de sofisticare mediu.
• • Eficientizarea activităţilor interne ale Consiliului Judeţean, utilizând mijloacele specifice tehnologiei informaţiei, prin implementarea de fluxuri noi de lucru, aferente serviciilor e-administraţie.

Proiectul va avea ca şi principale rezultate creşterea gradului de satisfacţie al cetăţenilor din judeţul Cluj, prin:  transparenţa în furnizarea informaţiilor şi serviciilor publice prin mijloace electronice; accesul egal al tuturor cetăţenilor, precum şi o mai bună informare şi deservire a lor, prin servicii publice disponibile „on-line”; simplificarea, accelerarea şi managementul strategic al proceselor economice care urmează a fi derulate pe baza unor soluţii informatice; asigurarea securităţii tranzacţiilor în mod centralizat; disponibilitatea serviciilor 24 ore din 24, 7 zile pe săptămână, într-o soluţie integrată, coerentă, uşor de integrat cu alte sisteme şi uşor de administrat. De asemenea, un alt rezultat semnificativ urmărit prin intermediul proiectului îl reprezintă eficientizarea activităţilor interne ale Consiliului Judeţean Cluj, utilizând mijloace specifice TIC, prin: îmbunătăţirea calităţii actului administrativ şi modificarea profundă a raportului dintre administraţia publică şi cetăţean; creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice; eliminarea birocraţiei şi creşterea calităţii serviciilor publice; crearea unui sistem centralizat de rutare a documentelor administrative (formulare administrative); asigurarea securităţii tranzacţiilor în mod centralizat; reprofesionalizarea funcţionarilor publici, ridicarea standardului lor profesional.

În vederea atingerii obiectivelor proiectului urmează a se desfăşura următoarele activităţi:
          1.    Dezvoltarea şi implementarea de aplicaţii informatice pentru portal, management de documente, arhivare electronică, semnătură electronică, plată electronică.

2. Eficientizarea activităţilor interne ale Consiliului Judeţean Cluj, utilizând mijloace specifice TIC.
3. Integrarea aplicaţiilor de tip front-Office cu cele de tip back-Office şi interconectarea cu Sistemul Electronic Naţional”[17].

            Analiza SWOT privind transparenţa Consiliului Judeţean Cluj

Puncte tari :

-Disponibilitatea conducerii Consiliului Judeţean Cluj de a îmbunătăţi procesul decizional;

-Pagina web www.cjcluj.ro – face posibilă accesarea informaţiilor de interes general. Pagina este actualizată zilnic;

-Telefon gratuit (tel. verde) 0800800331;

-Buletinul informativ al Consiliului Judeţean Cluj;

-Mediatizarea activităţii Consiliului Judeţean Cluj prin comunicate de presă;

-Participarea Consiliului în mod direct sau prin intermediul subordonatelor la manifestările şi evenimentele culturale din judeţ;

-Existenţa unui calendar al evenimentelor culturale din judeţ;

-Baza de date cu informaţii de contact (mass-media, personal propriu, personal subordonate, personal instituţii partenere) aproximativ 3.000 contacte;

-Promovarea realizată prin intermediul instituţiilor subordonate şi partenere;

-Participarea Preşedintelui Consiliului Judeţean la emisiuni televizate care au ca scop promovarea activităţii instituţiei şi comunicarea cu locuitorii judeţului; există o emisiune săptămânală în acest sens;

-Un număr însemnat de proiecte aflate în desfăşurare, care se bucură de susţinerea populaţiei, evidenţiază activitatea Consiliului Judeţean Cluj;

-Parteneriat cu instituţiile universitare vizând stagiul practic pentru studenţi;

-Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Cluj acordă săptămânal audienţe la sediul -Consiliului şi acordă, periodic, audienţe în teritoriu.

            Puncte slabe:

-Inexistenţa unui sistem informatic bidirecţional;

-Capacitatea redusă a sistemului informatic de a stoca date; 

-Un procent însemnat din  numărul cetăţenilor judeţului Cluj este confuz în ceea ce  priveşte atribuţiile Consiliului Judeţean Cluj raportat la atribuţiile altor instituţii prezente la nivel local;

-Lipsa iniţiativei cetăţeneşti în procesul decizional;

-Peste 90% din proiectele de hotărâre ale Consiliului sunt iniţiate de Preşedintele Consiliului Judeţean;

-Insuficienta mediatizare a activităţii şi a proiectelor;

-Insuficienta implicare a organizaţiilor nonguvernamentale;

            Oportunităţi

-Proiectul „E-administraţie europeană prin implementarea de servicii electronice integrate la nivelul Consiliului Judeţean Cluj”;

-Posibilitatea finanţării  prin fondurile de coeziune puse la dispoziţie de Uniunea Europeană;

-Promovarea politicilor privind informarea şi implicarea cetăţenilor la nivelul Uniunii Europene;

-Angajamentul asumat de România vizând îmbunătăţirea acestui domeniu.

            Ameninţări

-Diminuarea încasărilor/alocărilor bugetare;

-Instabilitate politică la nivel guvernamental;

-Incertitudinea privind finanţarea Proiectului „E-administraţie europeană prin implementarea de servicii electronice integrate la nivelul Consiliului Judeţean Cluj”.

            Formularea problemei

            Cu toate că, la acest moment, Consiliul Judeţean Cluj pune la dispoziţia beneficiarilor serviciilor publice o serie de mijloace, menite să faciliteze comunicarea şi participarea la procesul de luare a deciziilor, numărul beneficiarilor direcţi este destul de redus. Un argument elocvent în acest sens este faptul că, deşi cetăţenii au posibilitatea legală de a se organiza pentru a depune un proiect de hotărâre pe un anumit subiect, nu există nici măcar un caz de iniţiativă din partea societăţii civile. Mai mult, peste 90% din proiectele de hotărâre sunt iniţiate de Preşedintele Consiliului Judeţean.

Un alt argument este faptul că Serviciul TELVERDE, deşi de la data intrării în funcţiune a fost popularizat prin intermediul diferitelor servicii de informare,  înregistrează un număr foarte redus de apeluri. În perioada 01 Ianuarie – 31 Octombrie  2009 a fost înregistrat un  număr de 37 apeluri iar în anul 2008  un număr de 36 apeluri[18]. Numărul mic de apeluri arată că promovarea acestui serviciu poate fi îmbunătăţită. 

Personalul Biroului de relaţii publice constată că cetaţenii nu sunt suficient de bine informaţi cu privire la atribuţiile Consiliului Judeţean, astfel încât de multe ori nu reuşesc să înteleagă rolul acestei instituţii sau raportul dintre aceasta şi celelalte instituţii prezente la nivel local. Această problemă a fost intens mediatizată în anul 2008, în perioada primei campanii electorale pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean, când electoratul era chemat să-şi exprime opţiunea dar, conform mass-media, un număr considerabil de electori nu cunoştea sau avea cunoştinţe limitate în ceea ce priveşte rolul Consiliului Judeţean şi al preşedintelui acestuia.

                   Arborele Cauză – Efect

Relaţiile dintre cauzele şi efectele care au condus la apariţia problemei sunt ilustrate în diagrama de mai jos:

	NUMARUL MIC DE SUGESTI PROPUSE DE CETATENI

 

Efecte                

 

Problema centrala

                                                                                                                      

MEDIATIZARE SI PROMOVARE INSUFICIENTA

INEXISTENTA SISTEMULUI INFORMATIC BIDIRECTIONAL

Cauze

Variante de soluţionare

Variante de promovare a Consiliului Judeţean Cluj	IMPACT
	Costuri estimate	Beneficii estimate
1. Campanie mediatică Încheierea de contracte şi parteneriate cu instituţiile de presă regională, în vederea susţinerii campaniei prin publicitate mass-media. Publicarea unor articole cuprinzând informaţii cu privire la activităţile importante desfăşurate de către Consiliu în timpul Campaniei, publicarea  comunicatelor de presă transmise în timpul campaniei, difuzarea de spoturi audio şi video, realizarea de emisiuni televizate cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj. Încheierea unui acord cu un ziar judeţean pentru facilitarea distribuţiei Jurnalului Informativ	Susţinerea unei campanii de acest fel presupune costuri considerabile.  Parteneriatul privind distribuirea Jurnalului Informativ presupune costuri minime.	Pe termen scurt şi mediu beneficiile  vor fi semnificative.  Preconizăm că   pe termen lung beneficiile sunt conditionate de sustinerea, continuarea campaniei
2. Promovare prin intermediul Instituţiilor partenere şi subordonate. Încheierea de  acorduri pentru postarea de afişe şi materiale informative precum şi a link-ului de direcţionare către pagina web a Consiliului Judeţean Cluj. Intensificarea raporturilor cu universităţile din judeţ în vederea organizării unor seminarii şi dezbateri, la care alaturi de studenţi şi cadre universitare să participe şi reprezentanţii Consiliului Judeţen Cluj.	Costuri medii  legate de realizarea  de materiale informative. Costuri scăzute pentru celelalte activităţi.	Pe termen scurt şi mediu beneficii importante. Pentru a avea un succes pe termen lung această activitate trebuie continuată. Această activitate are potenţial de a produce efecte multiplicatoare.
3. Instalarea a 5 monitoare electronice de informare care să prezinte date legate de atribuţiile, activitatea şi proiectele Consiliului Judeţean Cluj. Postarea informaţiilor respectiv actualizarea acestora va fi realizată de personalul Consiliului de la sediul instituţiei.	Costuri relativ mari legate de achiziţionare însă estimăm că această investiţie poate fi folosită un timp îndelungat fără costuri suplimentare (minim 5ani).	Beneficii ridicate prin prisma posibilităţii de a furniza informaţii şi beneficii medii prin prisma interesului manifestat de grupul ţintă.

. Analiza STAKE-HOLDERILOR

 

 

	+                                    I N T E R E S                                    _
+ P U T E R E _	Consiliul Judeţean Cluj Guvernul României Instituţii subordonate	Primăria Cluj-Napoca Instituţia Prefectului Cluj Instituţiile unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Cluj
	Personalul Consililui Judeţean Cluj ONG-uri Mas-media locală Comisia Europeană Mediul universitar local Cetăţenii judeţului Cluj Investitori autohtoni	Mass-media naţională Investitori straini

 

 

Varianta Propusă

 

            Având în vedere faptul că promovarea activităţii Consiliului Judeţean Cluj la nivelul întregului judeţ este o sarcină complexă datorată  suprafeţei, a numărului de locuitori precum şi a volumului de informaţii, considerăm că implemetarea unei singure variante ar avea un impact parţial. Pentru a maximiza şansele de reusită ale proiectului am decis să recomandăm o variantă care să cuprindă elemente din toate variantele expuse mai sus.  

În acest sens propunem următoarele:

Instalarea a 5 monitoare de informare în 5 locaţii care, în urma unei analize, să întrunească condiţiile de vizibilitate respectiv de vad pietonal. Acest demers reprezintă un program pilot iar în funcţie de rezultate poate fi extins prin amplasarea altor monitoare de informare.

Încheierea de parteneriate cu instituţiile partenere şi subordonate în vederea promovării prin:

- postarea de afişe  care să prezinte activitatea Consiliului Judeţean Cluj;

-distribuirea de materiale informaţionale;

- postarea, pe site-urile instituţiilor partenere şi subordonate, a link-ului de

direcţionare către pagina web a Consiliului Judeţean Cluj.

Încheierea unui parteneriat cu un jurnal judeţean selectat pe baza următoarelor criterii: număr de abonamente, număr de vânzări, distribuţie la nivel judeţean. Acest parteneriat are ca scop ataşarea Buletinului Informativ publicat lunar de Consiliul Judeţean Cluj, în vederea facilitării distribuirii.

Intensificarea relaţiilor cu universităţile din judeţ în vederea organizării unor seminarii şi dezbateri, la care, alături de studenţi şi cadre universitare să participe şi reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj. Aceste seminarii şi dezbateri, la care va fi invitată şi presa, vor avea ca teme activitatea şi rolul Consiliului Judeţean Cluj şi vor facilita înscrierea pe agenda publică a proiectelor avute în vedere pentru viitor.

 

 

^[1] Transparenta decizonala in administratia publica, Cap III, pag.17

^[2] http://www.cert-ro.eu/securitate_date/acces.html

^[3] Glosar, http://www.npgoodpractice.org/Glossary/Default.aspx?term=advocacy

^[4] Glosar, http://www.npgoodpractice.org/Glossary/Default.aspx?term=lobbying

[5] Manualul „Participarea Cetateneasca” disponibil pe site-ul www.ancic.ro , p.12

[6] Manualul „Participarea Cetateneasca”, disponibil pe site-ul www.ancic.ro , p. 54

[7] http://www.webdex.ro/online/dictionar/sondaj

[8] M. Hrebenciuc, L. Radulescu, C. Marza, “Transparenta decizionala in Romania anului 2007”, Raport de monitorizare cu privire la aplicarea si respectarea Legii 52/2003, pg. 7

[9] O Europa mai democratica si transparenta, http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/democracy/index_ro.htm

^[10] http://www.prefecturavalcea.ro/RAPORT%20LEGEA%2052%20ANUL%202006%20VALCEA.ppt

^[11] Art. 2. din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica
(publicata in Monitorul Oficial nr. 70 din 3 februarie 2003)

^[12]Etica si Transparenta in Administratia Publica, Profesor: Victor Alistar

[13] V. Alistar, „Transparenta Decizionala in Administratia Publica”, Programul de formare specializata cu durata de un an destinat functionarilor publici de conducere, INA, 2005, p.7

[14] Manualul „Participarea Cetateneasca” disponibil pe site-ul  www.ancic.ro p. 2

[15] V. Alistar, „Transparenta Decizionala in Administratia Publica”, Programul de formare specializata cu durata de un an destinat functionarilor publici de conducere, INA, 2005, p.8

[16] Date obţinute de pe http://www.airportcluj.ro

[17] Comunicat de presa http://www.cjcluj.ro/depunere-proiect-e-administratie/

[18] Informare - Serviciu relaţii publice