Există tendinţă de creştere a cheltuielilor pentru învăţământ. Factorii ce contribuie la această creştere sunt.
- Demografici –creşterea populaţiei;
- Economici–dezvoltarea economică, modernizează procesului de producţie, necesită forţa de muncă din ce în ce mai calificată. De aceea cheltuielile pentru pregătirea unui specialist cresc şi respectiv cheltuielile totale pentru învăţământ se majorează.
- Sociali şi politici – ce se referă la politica şcolară, la principiile avute în vedere de Guverne în stabilirea acesteia, la nivelul învăţământului obligatoriu, la resurse, facilităţile şi ajutoarele îndreptate către instituţiile de învăţământ.
Sursele de finanţare a învăţământului sunt:
- din bugetul statului,
- din sursele populaţiei,
- din sursele întreprinderilor,
- donaţii sau alte forme de ajutoare pe care le pot primi instituţiile de învăţământ de la diferiţi beneficiari,
- ajutorul extern în deosebi pentru ţările în curs de dezvoltare.
Cheltuielile publice pentru învăţământ sunt cheltuieli pentru întreţinerea instituţiilor şcolare, a sistemului de învăţământ superior, pentru reciclarea cadrelor şi pentru crearea de noi obiective în acest domeniu.
Deosebim următoarele tipuri de învăţământ:
- preşcolar
- primar
- secundar
- superior
- postuniversitar
Cheltuielile bugetare pentru învăţământ sunt repartizate de către ministerul care organizează şi conduce învăţământul, Ministerul educaţiei al Republicii Moldova.
În majoritatea statelor lumii din bugetul de stat se finanţează cu prioritate învăţământul primar şi cel secundar. Cheltuielile publice pentru învăţământ se divizează în dependenţă de conţinutul economic:
- cheltuielile de investiţii(construcţii, utilaje)
- cheltuielile curente(salarii, transport, burse)
Cheltuielile pentru învăţământ se dimensionează în funcţie de contingentele şcolare, de costul unitar pe forme de învăţământ conform anumitor norme care, fundamentează salariile, bursele, contribuţiile ect.
Se mai aplică şi metode de planificare a cheltuielilor publice în baza rezultatelor obţinute. Indicatorii care determină aceste rezultate sunt:
- numărul de repetenţi
- diplome la diferite competiţii.
Cheltuielile pentru învăţământ sunt cele care deţin cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor social culturale.
Au fost întreprinse măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei din învăţământul preşcolar şi preuniversitar, fapt ce a permis redeschiderea, în anul 2005, a 54 de instituţii preşcolare şi reducerea de 2 ori a numărului copiilor de vîrstă şcolară obligatorie neşcolarizaţi. Pentru copiii aflaţi în dificultate s-au procurat rechizite şcolare, îmbrăcăminte şi încălţăminte, acordîndu-se ajutoare materiale în sumă de 3 mil. lei.
Obiectivul strategic al învăţământului superior este integrarea în spaţiul european a educaţiei academice şi participarea activă la construcţia acestuia. În vederea realizării acestui deziderat, au fost realizate toate prevederile şi cerinţele pentru aderarea Republicii Moldova la procesul de la Bologna.
A fost creat sistemul informaţional intern al Ministerului Educaţiei, tineretului şi Sportului cu conexiune la Internet. Reţelele locale au fost create în 20 de direcţii raionale şi municipale de învăţământ, tineret şi sport, au fost instalate 1122 linii telefonice în instituţiile de învăţămînt şi deja conectate 988 unităţi. În cadrul Programului au fost pregătiţi 64 de formatori locali, iar prin tehnologia cascadă au fost instruiţi 600 de profesori. Sînt desfăşurate activităţi în vederea procurării tehnicii de calcul pentru toate şcolile din ţară, în care vor fi create clase de calculatoare. Aceasta va fi o contribuţie esenţială la crearea sistemului educaţional unic.
În anul 2005, în ţară au fost create patru centre regionale pentru tineri (în raioanele Ungheni, Basarabeasca, Făleşti, Soroca).
Ţinînd cont de politica statului în domeniul culturii fizice şi sportului, a fost aprobat Programul de pregătire a sportivilor din Republica Moldova pentru participare la ediţia a XXIX-a a Jocurilor Olimpice de vară din anul 2008, or. Beijing (China).