Conform Convenţiei de la Viena privind dreptul tratatelor, norma jus cogens este o normă imperativă a dreptului internaţional general, o normă acceptată şi recunoscută de comunitatea internaţională a statelor în ansamblul său, ca o normă de la care nu este permisă nici o derogare şi care nu poate fi modificată decât printr-o nouă normă a dreptului internaţional general având acelaşi caracter (art. 53).
Caractere:
- norme ale dreptului internaţional general, cu valoare universală, respectiv un tratat bilateral nu poate conține norme jus cogens;
- norme acceptate şi recunoscute de comunitatea internaţională de state în ansamblul său;
- norme de la care nu se poate deroga; norma imperativă se deosebeşte de norma dispozitivă, de la care se poate deroga;
- dacă un tratat este contrar unei norme imperative la momentul încheierii sale sau dacă în timpul existenţei sale apare o normă imperativă cu care este în conflict, tratatul este nul sau devine nul;
- în marea lor majoritate, normele dreptului internaţional sunt dispozitive, părţile pot deroga de la ele, în relaţiile lor, prin acordul lor de voinţă;
- normele imperative nu sunt totuşi imuabile, ele pot fi modificate prin norme cu acelaşi caracter;
- jus cogens nu reprezintă un izvor distinct de drept internaţional, acestea se desprind din textul tratatelor multilaterale generale sau cutume.
Criterii de recunoaştere a normelor jus cogens propuse de doctrină:
- importanţa valorilor protejate
- caracterul esenţial al normei pentru ansamblul statelor
- relaţia normei cu obiectivele fundamentale ale dreptului internaţional
- criterii tehnice (incompatibilitate)
Doctrina a propus, ca norme imperative:
- principiile Cartei ONU;
- drepturile elementare la viaţă şi demnitate umană, precum, interzicerea genocidului, sclaviei, discriminării rasiale, respectarea normelor de drept umanitar;
- normele care se referă la drepturi în general recunoscute tuturor membrilor comunităţii internaţionale, de exemplu, libertatea mărilor şi a spaţiului cosmic.