După natura problemelor reglementate: dreptul tratatelor; dreptul mării; dreptul fluvial; dreptul aerian; dreptul spaţiului cosmic; dreptul internaţional umanitar; dreptul internaţional penal; dreptul internaţional economic; dreptul internaţional al mediului; protecţia internaţională a drepturilor omului şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale; dreptul internaţional al dezvoltării.
Diviziuni geografice:
- Dreptul internaţional american - format din norme care, fără a exclude aplicarea regulilor de drept internaţional general, au ca obiect reglementarea problemelor şi situaţiilor specifice statelor americane.
- Dreptul european:
- reguli convenţionale elaborate în cadrul Consiliului Europei;
- reguli de drept comunitar, care este un drept de subordonare spre deosebire de dreptul internaţional care este un drept de coordonare.
- Dreptul african - decolonizarea a dus la creşterea numărului de state independente şi a condus la apariţia de reguli particulare, în speță, privind succesiunea, frontierele, şi la repunerea în discuţie a unor regimuri juridice internaţionale, de exemplu, cu privire la Niger. Statele africane au manifestat o anumită reţinere în aplicarea unor reguli la a căror elaborare nu au participat, dreptul internaţional clasic fiind acuzat de europocentrism. Au fost elaborate norme scrise bazate pe extrapolări şi anticipări plecând de la interese politice; acceptare selectivă a dreptului internaţional, conform intereselor lor politice.