- a) este un raport social întrucât se stabileşte între oameni (priviţi individual, ca persoane fizice sau colectiv, ca persoane juridice).
- b) are un caracter voliţional.
Practic, raportul juridic are un dublu caracter voliţional întrucât: exprimă atât voinţa statului (ce adoptă normele juridice prin intermediul parlamentului sau a altor organe), cât şi voinţa subiectivă a părţilor (sau părţii) care încheie actul juridic.
- c) este un raport valoric deoarece în raporturile juridice îşi găsesc concretizarea valorile esenţiale ale societăţii şi anume: drepturile fundamentale ale omului, statul de drept, proprietatea etc.
- d) este o categorie istorică, în sensul că depinde de voinţa fiecărui sistem de drept, tip de organizare socială, stat etc. Astfel, de pildă, în dreptul privat roman sclavul era un bun oarecare asupra căruia stăpânul avea drept de viaţă şi de moarte; în feudalism, nobilul nu mai avea drept de viaţă şi de moarte asupra iobagului, care însă era legat de glie; în dreptul burghez, sunt consacrate principii juridice precum: egalitatea tuturor oamenilor în faţa legii, principiul autonomiei de voinţă în materie contractuală, astfel încât inegalităţile şi inechităţile din trecut nu-şi mai regăsesc locul în noua ordine de drept.