Tribunalul internaţional pentru dreptul
mării este o jurisdicţie internaţională care funcţionează in baza Convenţiei din 1982 şi a Statutului său, care constituie Anexa a VI-a la convenţie. Plus la aceasta, Tribunalul şi-a stabilit printr-un regulament propriu modul in care işi exercită atribuţiile şi işi adoptă regulile de procedură.Tribunalul işi are sediul in oraşul Hammburg.
TIM este compus din 21 membri independenţi, aleşi dintre persoanele care se bucură de cea
mai inaltă reputaţie de echitate şi integritate şi care posedă o competenţă recunoscută in domeniul dreptului mării. La constituirea tribunalului trebuie să se asigure reprezentarea principalelor sisteme juridice din lume şi o repartiţie geografică echitabilă. Tribunalul nu poate avea in componenţa sa mai mult de un cetăţean al aceluiaşi stat şi mai puţin de trei membri din fiecare grup geografic definit de către Adunarea Generală a ONU. Fiecare stat poate desemna cel mult două persoane.
Membrii Tribunalului sunt aleşi prin vot secret in cadrul unei reuniuni a statelor-părţi,
convocată de către Secretarul General al ONU (la prima alegere) şi după procedura fixată de către statele-părţi (la alegerile ulterioare), de pe o listă a candidaţilor. Membrii TIM sunt aleşi pentru 9 ani şi sunt reeligibili.
Tribunalul işi alege, pentru trei ani, preşedintele şi vicepreşedintele care sunt reeligibili. De asemenea, TIM işi numeşte grefierul şi alţi funcţionari care ii sunt necesari.
Ratione materiae competenţa Tribunalului se intinde asupra tuturor diferendelor şi cererilor
care ii sunt supuse potrivit convenţiei, precum şi asupra tuturor chestiunilor prevăzute in mod special in orice alt acord, care conferă competenţă Tribunalului. Ratione personae au calitatea de a se prezenta in faţa Tribunalului statele-părţi la convenţie, precum şi entităţile, altele decat statelepărţi, in toate cazurile prevăzute in partea a XI („Zona”) a convenţiei sau pentru orice diferend
supus in conformitate cu orice alt acord care conferă competenţă Tribunalului şi este acceptat de toate părţile la diferend.
Diferendele pot fi aduse in faţa TIM, după caz, fie prin notificarea oricărui compromis, fie
printr-o cerere adresată grefierului. In ambele cazuri in notificare trebuie să se indice obiectul diferendului şi părţile. Din momentul primirii compromisului sau cererii, grefierul le va comunica imediat tuturor celor interesaţi, precum şi tuturor statelor-părţi. Pe durata procedurii, Tribunalul poate ordona măsuri conservatorii. Tribunalul va emite ordonanţe pentru conducerea procesului
şi stabilirea formelor şi termenilor in care fiecare parte trebuie să-şi prezinte concluziile. El va lua toate măsurile referitoare la administrarea probelor.
Hotărarile TIM se iau cu majoritatea membrilor prezenţi. In caz de egalitate a voturilor, votul preşedintelui sau al celui care il inlocuieşte va fi preponderent. Hotărarea trebuie să fie motivată, menţionand numele membrilor Tribunalului care au participat la luarea ei. Dacă hotărarea nu
exprimă, in tot sau in parte, opinia unanimă a membrilor Tribunalului, orice membru are dreptul să anexeze opinia sa separată.
Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine a Tribunalului inter naţional
pentru dreptul mării. In cadrul TIM, pentru soluţionarea unei categorii aparte de diferende,
legate de teritoriile submarine se constituie o Cameră, compusă din 11 membri aleşi de către TIM dintre membrii săi, cu majoritatea voturilor acestora.
Tribunalul arbitral. In principiu, orice stat-parte la Convenţia din 1982 este liber să aleagă
printr-o declaraţie scrisă mijloacele jurisdicţionale de rezolvare a eventualelor diferende maritime.
Un stat, care nu a făcut o atare declaraţie, in situaţia apariţiei unui diferend in care este implicat, este considerat că a acceptat jurisdicţia tribunalului arbitral, constituit potrivit anexei a VII la Convenţia din 1982. De asemenea, tribunalul arbitral va fi competent să soluţioneze diferendul
şi in situaţia cand părţile in litigiu nu au acceptat aceeaşi procedură de soluţionare, sub rezerva unei decizii contrare a părţilor implicate. In condiţiile enunţate, orice parte la un diferend poate să-l supună procedurii de arbitraj prevăzute in anexă, printr-o notificare adresată celeilalte sau celorlalte părţi la diferend. Această notificare va fi insoţită de o prezentare a concluziilor şi a motivelor pe care acestea se sprijină.
Tribunalul arbitral se comune din cinci membri după următoarea procedură. Partea care
declanşează procedura va numi un membru care este ales, de preferinţă, de pe lista arbitrilor
şi care poate să fie dintre cetăţenii săi. Numele membrului astfel numit va figura in notificarea adresată celeilalte părţi. Cealaltă parte la diferend, la randul său, va numi, in termen de 30 de zile, calculat de la primirea notificării, un membru, care este ales, de preferinţă, de pe listă şi care poate să fie dintre cetăţenii săi. Dacă numirea nu intervine in acest termen, partea care a declanşat procedura poate, intr-un interval de două săptămani de la expirarea acestui termen, să ceară ca această numire să fie făcută de preşedintele Tribunalului Internaţional al Dreptului Mării.
Tribunal arbitral special. Pe langă procedura obişnuită de arbitraj, convenţia prevede in anexa
- VIII constituirea unui tribunal arbitral special.
Pornindu-se de la diversitatea problematicii maritime, precum şi de la amploarea raporturilor
existente in domeniile pescuitului, protecţiei mediului marin, cercetării ştiinţifice marine,
navigaţiei, s-a conturat opinia că orice parte la un diferend in sfera acestor probleme poate să-l supună unei proceduri speciale de arbitraj printr-o notificare adresată celeilalte sau celor lalte părţi la diferend.
Instituirea procedurilor speciale are o mare importantă practică, deoarece nivelul tehnic
ridicat al problemelor examinate şi consecinţele soluţiilor adoptate implică folosirea cunoştinţelor particulare ale unor experţi de inaltă calificare.777
Prin urmare tribunalul arbitral special este competent să examineze orice diferend referitor
la interpretarea sau aplicarea articolelor convenţiei privind:
- pescuitul;
- protecţia şi conservarea mediului marin;
- cercetarea ştiinţifică marină; sau
- navigaţia, inclusiv poluarea cauzată de nave sau prin imersiune.