Apariţia unei ramuri a mafiei siciliene în America îşi face simţită prezenţa la sfârşitul secolului al XIX-lea. O serie de delicte şi crime comise în oraşelenew York, Philadelphia, Chicago şi Los Angeles, în perioda 1892-1899, sun t atribuite de către poliţie unei bande organizate de italieni imigranţi originari din Sicilia.
O opinie asupra întemeierii mafiei americane este că aceasta se datorează fraţilor Vito şi Giovani Gianola. Împreună cu Alfonso pannizola, ei pun în 1915 bazele unui sistem de impunere forţată a imigranţilor italieni stabiliţi în oraşul Saint-Louis. Ei vor instaura o teroare similară celei din Sicilia şi extrem de rentabilă.
Evoluţia mafiei americane între cele două războaie mondiale a avut ca principal punct de propagare şi dezvoltare prohibiţia care a creat condiţiile ideale de apariţie a unui „busines” extrem de competitiv: producţia şi comercializarea clandestină a produselor alcoolice. Atunci au apărut faimoasele „gang-uri”ai căror membrii proveneau din minorităţile etnice şi religioase din Statele Unite ale Americii, supuse discriminării, abuzului şi exploatării deosebit de feroce.
Italienii au ocupat un loc aparte, graţie unei remarcabile eficacităţi şi discipline. Conduse aproape numai de sicilieni, gang-urile, su preluat structura organizatorică a mafiei, cu rigida sa ierarhie şi cu neiertătoarele ei legi. Impunându-se cu autoritate în lumea interlopă, aceste bande au marcat întreaga epocă cu violenţa lor făţişă, nelimitată. Abrogarea prohibiţiei nu a pus capăt activităţii criminale organizate ci a diversificat-o.
Într-un interval extrem de scurt, mafia americană a acaparat toate domeniile ce s-au dovedit rentabile pentru mafia siciliană: jocuri de noroc, prostituţie, trafic de droguri, contrabandă, protecţie forţată a întreprinderilor. În principalele oraşe din S.U.A., toate ramurile industriei întunericului încap pe mâna puternicilor mafioţi, care se numesc acum familii.
Există unele deosebiri între mafia italiană şi Cosa Nostra
În primul rând termenul de „familie” nu mai are aceeaşi conotaţii ca şi în Italia, fiindcă în familiile italiene membrii sunt în marea lor majoritate rude şi sunt sicilieni, pe când în S.U.A. există familii, aproape toate, în care există şi membrii neitalieni (evrei, irlandezi, polonezi) iar legăturile de rudenie între membrii famililor sunt puţine şi foarte îndepărtate.
Instanţa supremă a Cosa Nostra este alcătuită din naşii familiilor americane, şi ea încearcă să soluţioneze pe cale paşnică toate neînţelegerile, numele pe care îl poartă este „Comisia”[1].
Cosa Nostra exploatează toate domeniile crimei organizate, un lucru care nu este pe placul multor mafioţi italieni, aceştia dezaprobă exploatarea prostituţiei şi a jocurilor de noroc de către membrii Cosa Nostra. Cele două aduc profituri imense mafiei americane şi aşa cum am mai menţionat structura şi modul de funcţionare este cel al unei fabrici, deci tot ce aduce profit este exploatat.
În America există circa 24 familii aparţinând Cosa nostra şi care îşi împart între ele teritoriul S.U.A.
Principalele familii mafiote din S.U.A. sunt:
Cele cinci familii din New York care reprezintă totodată cele mai şi mai influente familii din Cosa Nostra:
Familia Gambino este cea mai puternică şi mai veche dintre clanurile mafiote new york-eze, a fost fondată de Carlo Gambino şi are ca şef probabil pe John Gotti, din anul 1985. Afacerile ilegale în care este implicată sunt: furturi, excrocheri, camătă, jocuri de noroc, trafic de droguri, pornografie, fraudă şi extorcare de fonduri.
Familia Bonano este fondată de Joe Bonano, şi acum este condusă probabil de Philip Pasteli. Afacerii familiei sunt: pizerii, restaurante, camătă, pornografie şi trafic de droguri.
Familia Colombo a fost fondată de Josepf Colombo iar acum este controlată de Carmine Persico. Sunt implicaţi în camătă, jocuri de noroc, fraudă, trafic de droguri şi ţigări, prostituţie şi pornografie.
Familia Genovese are ca fondator pe Vito Genovese şi este sub conducerea lui Anthony„Grasul” Salerno. Se ocupă estorcarea de fonduri, camătă, trafic de droguri în mai mică măsură, fraudă, pornografie, prostituţie.
Familia Luccheze fondată de Thomas Luccheze, este condusă de naşul Anthonio Corallo. Îşi procură veniturile din droguri, curse de cai şi ogari, furturi de autoturisme, asasinate plătite.
În New Jersey este teritoriul familiei Decavalcante care monoplizează pornografia, traficul de droguri, camătă şi jocurile de noroc.
În Florida este foarte puternică familia Trafficante fundată de Santos Trafficante ş este condusă acum de fiul său Santos Trafficante jr. Se ocupă cu traficul de droguri, furturi, vânzări de bunuri furate şi are o reţea de cazinouri în Florida şi în Caraibe.
Din New Orleans este familia Marcelo, fondată şi condusă de către Carlos Marcelo, deţin puterea în Louisiana şi în statele limitrofe, este conducătoarea statelor din sudul S.U.A. Există o alianţă trainică între familile Marcelo şi Trafficante. Afacerile familiei cuprind trafic de droguri, jocuri de noroc, afaceri imobiliare, prostituţie şi pornografie, corupţie politică şi sindicală.
Familia Giancara este autoritară în Chicago dar şi în New Mexico şi zone din California, bossul său este Joey Aiuppa iar fondatorul ei a fost Memo Giancara. Veniturile imense proveneau din jocuri de noroc, trafic de droguri, prostituţie şi camătă.
Nu trebuie omis faptul că în S.U.A. pe lă Cosa Nostra s-au mai dezvoltat două organizaţii la fel de puternice pentru o perioadă: mafia irlandeză şi cea evreiască.
Mafia irlandeză a avut o perioadă de expansiune mai ales în timpul prohibiţiei ca apoi să-i scadă autoritatea şi multe dintre teritorii să-i fie luate de către mafia italiană şi cea evreiasca. Dintre irlandezi s-au remarcat fraţii O’Donell şi apoi mafiotul O’Banion, acesta a fost pentru irlandezi ceea ce a fost Lucki Luciano pentru Cosa Nostra, un organizator de geniu, apoi o parte dintre irlandezi s-au integrat în Cosa Nostra sau în mafia evreiască.
Mafia evreiască a rămas şi după prohibiţie egală cu mafia italo-americană. Muţi evrei au ajuns apoi să lucreze pentru Cosa Nostra sau să colaboreze cu aceasta.Mezer Lusky (bancher al mafiei câteva decenii), Bugsy Siegel, L. Buchalter sau J. Shapiro care, au inventat şi exploatat primi corupţia sindicală.
Una din principalele surse de venit pentru Cosa Nostra este industria construcţiilor. Comisia asupra crimei organizate din SUA a descoperit că majoritatea familiilor sunt puternic implicate în industria construcţiilor. Controlând sindicatele au constituit un fel de cartel care dirija activitatea în aceste domeniu, decidea cărei companii să-i acorde contractul şi altele, forţând acceptarea unor oferte extrem de mari. Mafia era partener (din umbră) al unor companii de construcţii care reuşeau să obţină contracte substanţiale în dauna altor companii.
O altă sursă de venit este prostituţia şi pornografia. Prostituţia aduce venituri imense mafiei americane, prostituatele dintr-un oraş, în proporţie de 90% sunt sub protecţia organizaţiei.
Un domeniu tradiţional de exploatare al Cosa Nostra este corupţia sindicală. Mafia şi-a dat seama că industriile americane nu pot fi controlate decât cu ajutorul sindicatelor. Există două variante: folosirea mafiei la spargerea grevei, iar a doua constă în controlul unor sindicate.
Traficul de droguri a adus mari benefici Cosa Nostra, dar în ultimul deceniu se constată o reducere a implicării mafiei în trafic şi o expansiune tot mai mare spre alte domenii ale crimei organizate.
Mafia exploatează şi câştigă enorm de pe urma jocurilor de noroc astfel că Las Vegas este deţinut (din umbră) de mafie.
Cosa Nostra nu ar fi o putere mondială dacă nu ar exista corupţia politică. Mafioţii statului, reprezentanţii puterii legislative, ai puteri executive centrale şi locale, de o parte, şi mafie de altă parte, se bazează în mare parte pe un sistem de corupţie, pe aşa numitul „spert” care funcţionează regulat şi fără greş.
Veniturile obţinute din astfel de activităţi criminale sunt apoi folsite pentru a putea pătrunde şi controla organismele şi organizaţiile legal constituite, oferindu-se o aparenţă legală activităţii lor.
Tocmai de aceea în SUA s-a creat o pluralitate de instituţii abilitate să lupte împotriva oricărui tip de fenomen infracţional.
[1] A se vedea ,I.Pitulescu –Crima Organizată -ed.Naţional -1996 ,pag.77