FLUCTUATIILE ACTIVITATII ECONOMICE

Cauzele fluctuatiei activitatii economice se datoreaza unor factori naturali si economico-sociali.

1. Activitatea economica din domeniile: agricultura, constructii, turism, industrie alimentara de conserve din legume si fructe este sezoniera si este influentata de factorii naturali-climatici care determina volumul productiei, al ocuparii fortei de munca si al rezultatelor economice în general.

   Variatiile sezoniere se datoreaza si unor împrejurari sociale: obiceiuri si traditii, sarbatori religioase sau laice. În perioadele care preced sarbatorile religioase sau laice importante au loc cresterea puternica a volumului vânzarilor, productiei industriale si transporturilor, se îmbunatatesc gradul de ocupare si folosire a factorilor de productie, dupa care au loc reduceri sensibile pe perioade de timp mai mari sau mai mici.

2. Unele fluctuatii sunt întâmplatoare, accidentale, determinate de factori aleatori sau evenimente neprevazute ori neobisnuite: catastrofe naturale, evenimente sociale si politice deosebite, o anumita stare de spirit a populatiei, decizii neasteptate ale unor agenti economici, etc.
3. Fluctuatiile ciclice determinate de factori care tin de functionarea activitatii economice, de interdependentele dintre laturile sale. Aceste fluctuatii sunt agregate si se repeta cu o anumita frecventa, desi nu se pot încadra în termene exacte.

Cercetarea datelor statistice înregistrate pentru mai multe economii pune în evidenta mai multe tipuri de cicluri economice care se suprapun si se întrepatrund:

1. cicluri lungi “seculare” ;
2. cicluri propriu-zise decenale sau ciclu jugular cu durata de la 4-5 ani la 10-12 ani;
3. cicluri scurte cu durata 6 luni - 3 ani dintre care se detaseaza ciclul inflationist si ciclul variatiei stocurilor.

                Ciclurile lungi se desfasoara pe o perioada de 50-60 de ani interval în care în economie este dominant un anumit mod tehnic de productie.

1. Ciclul lung si fazele lui sunt legate de pregatirea si ducerea razboaielor, carora le corespund cresteri economice si investitii reale sustinute, iar în faza descendenta restructurarile dificile si micsorarea cheltuielilor militare care au loc dupa razboaie.
2. Evolutia productiei si a stocului de aur sau a productiei agricole au fost invocate drept cauze ale ciclului lung în perioada când se aflau în circulatie bani de aur sau convertibili, agricultura era ramura principala în majoritatea economiilor nationale, iar piata produselor era restrânsa datorita mijloacelor de transport.
3. Explicarea ciclului lung se bazeaza pe luarea în considerare a faptului ca evolutia economiei pe termen lung este influentata de numerosi factori exogeni si endogeni: economici, tehnico-economici, social-politici si naturali. Procesul cresterii economice este legat de influentele pe care le au volumul si calitatea factorilor cresterii economice asupra productiei, venitului national, calitatii vietii, etc. si a rolului cresterii economice asupra regenerarii factorilor de productie cu deosebire a ridicarii calitatii lor.

Un loc important în cercetarea evolutiilor ciclice în economia de piata îl ocupa ciclul decenal sau jugular. În desfasurarea acestui ciclu se constata în principiu existenta acelorasi patru faze, chiar daca în definirea lor se utilizeaza termeni diferiti.

4. În cadrul ciclului decenal se remarca în primul rând faza de expansiune caracterizata prin conjunctura economica favorabila, afacerile sunt prospere, cererea de bunuri de consum este dinamica cu perspective de consolidare, se realizeaza investitii pentru modernizarea capacitatilor de productie si crearea altora noi, se extinde creditul pentru dezvoltare si consum, cresc veniturile, sporeste masa monetara, sunt atrasi în activitatea economica noi factori de productie cu nivel calitativ în descrestere.
5. Economia intra în faza de criza caracterizata prin: scaderea productiei, cresterea gradului de folosire incompleta a capacitatilor de productie, sporirea somajului si a numarului falimentelor, scaderea ratei profitului datorita cresterii costului factorilor de productie, marirea stocurilor, reducerea relativa a investitiilor, sporirea dobânzilor, reducerea creditului, cresterea sentimentului de incertitudine al firmelor.
6. Evolutia cumulativa a acestor fenomene determina intrarea economiei într-o noua faza a ciclului decenal: recesiunea sau depresiunea, în care productia se mentine la nivelul cel mai scazut sau poate avea momente de cresteri si scaderi usoare, are loc o restrângere a masei monetare, stagnarea sau reducerea cursului titlurilor, are loc o reducere treptata a excesului de oferta si a stocurilor, agentii economici sunt obligati sa ia masuri severe de reducere a costurilor si de sporire a vânzarilor, se trece la reînnoirea capitalului fix, începe sa creasca numarul angajatilor.
7. Înviorarea sau palierul de refacere incompleta reprezinta o noua faza a ciclului care se concretizeaza în cresterea productiei la nivelul atins înainte de criza, se ieftineste creditul, se dezvolta comertul, se îmbunatateste ocuparea fortei de munca, încep sa creasca veniturile, întreaga activitate economica se învioreaza, pregatindu-se începerea unui nou ciclu decenal.

               

Politicile anticiclice au la baza modalitatile de percepere a cauzelor fluctuatiilor ciclice si ele pot fi grupate în doua mari categorii:

1. influentarea cererii agregate;
2. influentarea ofertei agregate.