Pin It
  1. Participarea la grevă.

Art. 50 alin. 1 din Legea nr. 168/1999 prevede că participarea la grevă este liberă şi că nimeni nu poate fi constrâns să participe la grevă sau să refuze să participe. Din acest text rezultă dreptul recunoscut oricărui salariat de a participa la grevă în mod liber, de a se retrage când doreşte din rândul participanţilor la grevă, de a refuza, atunci când este solicitat, să adere la un conflict colectiv de muncă.

Încălcarea acestor prevederi constituie contravenţie, dacă fapta nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracţiune şi se pedepseşte conform art. 88 din Legea nr. 168/1999.

Participarea la grevă sau organizarea ei, cu respectarea dispoziţiilor legale, nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor de serviciu ale salariaţilor şi nu poate avea consecinţe negative pentru grevişti sau organizatori. Aceste dispoziţii nu se aplică, dacă greva este suspendată sau declarată ilegală potrivit art. 56 sau, după caz, art. 60 din Legea nr. 168/1999.

Dacă începerea sau continuarea grevei a fost suspendată ori greva a fost declarată ilegală, organizarea sau participarea la grevă în continuare constituie încălcări ale obligaţiilor de serviciu şi atrage răspunderea juridică.

De pildă, liderii sindicali care organizează declanşarea sau, după caz, continuarea unei greve ilegale, pot răspunde şi disciplinar.

Art. 54 alin. 3 din Legea nr. 168/1999 dispune că, pe durata grevei, salariaţii îşi menţin toate drepturile ce decurg din raportul de muncă, cu excepţia dreptului la salariu şi la sporuri la salariu. Concluzia ce se desprinde din acest text, este aceea că pe perioada cât se află în grevă, cei în cauză nu au dreptul la salariu (neprestând activitate). În schimb, grevişti vor beneficia de drepturile de asigurări sociale, iar intervalul de timp cât au participat la grevă constituie vechime în muncă incluzându- se şi în calculul vechimii neîntrerupte în aceeaşi unitate. Aceste din urmă drepturi nu se mai cuvin din momentul în care justiţia ori comisia de arbitraj au hotărât suspendarea ori încetarea grevei în temeiul Legii nr. 168/1999.

  1. Continuarea activităţii salariaţilor ce nu participă la grevă.

Participarea la grevă este absolut liberă în sensul că nimeni nu, poate fi

obligat să participe la grevă ori să refuze o asemenea participare.

Potrivit art. 51 alin. 1 din Legea nr. 168/1999, salariaţii care nu participă la grevă îşi pot continua activitatea, dacă aceasta este posibil. Este firesc ca cei ce nu participă la conflict, să-şi continue activitatea beneficiind astfel, pe cale de consecinţă, de salariu. Aceşti salariaţi vor continua activitatea dacă acest lucru este posibil. O astfel de posibilitate există atunci când greva celorlalţi salariaţi nu paralizează întreaga activitate a unităţii, când munca celor care, nu au intrat în grevă este independentă de rezultatele muncii celor ce au încetat lucrul.

Salariaţii aflaţi în grevă trebuie să se abţină de la orice acţiune de natură să împiedice continuarea activităţii de către cei care nu participă la grevă art. 51, alin. 2 din aceeaşi lege.

Potrivit art. 88 din Legea nr. 168/1999 "fapta persoanei care, prin ameninţări ori prin violenţe, împiedică sau obligă un salariat sau un grup de salariaţi să participe la grevă sau să muncească în timpul grevei, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 ROL, dacă fapta nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracţiune".

Prevederile de mai sus se vor completa cu dispoziţiile Ordonanţei nr. 2/2001 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe durata grevei conducerea unităţii nu poate fi împiedicată să îşi desfăşoare activitatea de către salariaţii aflaţi în grevă sau de organizatorii acesteia. Conducerea unităţii nu poate încadra salariaţi care să îl înlocuiască pe cei aflaţi în grevă (art. 53).

  1. Obligaţii pentru organizatorii grevei şi conducerea unităţii, pe timpul desfăşurării grevei.

Organizatorii grevei, împreună cu conducerea unităţii au obligaţia ca pe durata grevei să protejeze bunurile unităţii şi să asigure funcţionarea continuă a utilajelor şi a instalaţiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viaţa sau pentru sănătatea oamenilor art. 52 din lege.

Modalităţile concrete prin care organizatorii grevei şi conducerea unităţii se înţeleg să aducă la îndeplinire aceste prevederile rămân în exclusivitate la aprecierea lor. Numai în caz de neînţelegere, soluţia va fi dată de către instanţa judecătorească.

Neîndeplinirea acestei obligaţii sau îndeplinirea ei defectuoasă constituie cauză de nelegalitate atât pentru declararea grevei, întrucât aceasta nu poate începe înainte de stabilirea măsurilor respective, cât şi pentru desfăşurarea ei. În această situaţie, conducerea unităţii are posibilitatea de a solicita instanţei încetarea grevei şi obligarea organizatorilor la plata de despăgubiri pentru recuperarea prejudiciului produs.

Pe durata grevei, organizatorii acesteia au obligaţia de a continua negocierile. Dacă acestea nu se continuă, greva devine nelegală (exercitarea abuzivă a dreptului la grevă).

În cazul în care organizatorii grevei şi conducerea unităţii ajung la un acord, greva încetează.

Refuzul organizatorilor grevei de a nu îndeplini obligaţia legală ce le revine în sensul de a continua negocierile cu conducerea unităţii în vederea satisfacerii revendicărilor atrage răspunderea patrimonială a acestora pentru pagubele cauzate unităţii (art. 57 din Legea nr. 168/1999).

Pe durata unei greve, declarată într-o unitate pot înceta activitatea şi salariaţii unor subunităţi sau compartimente care nu au participat iniţial la declanşarea conflictului de interese. Într-o asemenea situaţie de extindere a grevei, revendicările nu se pot schimba, neputând fi altele sau mai multe decât cele iniţiale cu privire la care au fost îndeplinite condiţiile legale de declanşare a grevei. Participarea la grevă sau la organizarea ei cu respectarea condiţiilor legale, nu reprezintă o încălcare a atribuţiilor de serviciu. Prin urmare nu poate fi antrenată răspunderea juridică a salariatului pentru acest motiv.