Dezlegat irevocabil de orice atribut represiv, SRI îşi subordonează întreaga activitate apărării dreptului suveran la existenţă liberă şi democratică a statului şi cetăţenilor. Atribuţiile încredinţate SRI, structurile sale organizatorice, sistemul de lucru, precum şi echidistanţa sa politică îl pune în slujba intereselor generale ale societăţii româneşti.

Conform standardelor europene, SRI răspunde în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Directorul SRI are obligaţia constituţională să prezinte periodic în faţa camerelor reunite ale Parlamentului, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin instituţiei. Dar ceea ce este extrem de important – pentru autenticitatea şi posibilitatea de perfecţionare a activităţii de informaţii – toate proiectele de organizare şi funcţionare, precum şi modalităţile complexe de exercitare a controlului asupra SRI (din partea puterii legislative, executive, judecătoreşti şi a societăţii civile) sunt stipulate prin hotărâri adoptate de Parlament.

Deşi a luat fiinţă şi a funcţionat în primii ani în condiţii de excepţie, SRI s-a străduit să-şi plaseze activitatea sub însemnele normalităţii, proprii oricărei instituţii similare din ţări cu îndelung exerciţiu al democraţiei: legalitate, echidistanţă, transparenţă.

În ultimii ani, imaginea SRI în opinia publică a cunoscut o îmbunătăţire substanţială. Anual sunt înregistrate mii de petiţii adresate de organizaţii, asociaţii, mass-media şi cetăţeni pentru rezolvarea unor probleme diverse, ceea ce atestă că instituţia se bucură de o încredere din ce în ce mai mare din partea societăţii civile. Noile deschideri ale SRI către conştiinţa exoterică, prin participarea cadrelor sale la diverse reuniuni şi manifestări publice, unele de anvergură internaţională, au sacerdoţiul de a fixa mai bine rolul şi locul instituţiei în structurile statului de drept. Toate manifestările organizate sub egida SRI au avut ca obiectiv principal concretizarea şi pe această cale a eforturilor statului român în direcţia integrării europene şi euroatlantice. S-a facilitat astfel dezvoltarea cooperării SRI cu instituţii similare din alte state, cu regimuri democratice consolidate, pentru rezolvarea unor probleme specifice de interes global şi regional. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără profesionalismul cadrelor, capabil să facă faţă realităţilor unei societăţi în schimbare.

SRI îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 51 din 29 iulie 1991, privind siguranţa naţională a României, ale Legii nr. 14, din 24 februarie 1992, privind organizarea şi funcţionarea SRI, precum şi ale celorlalte acte normative aplicabile în materia securităţii naţionale.

Activitatea SRI este organizată şi coordonată de CSAT. Regulamentul de funcţionare, structura, efectivele, mobilizarea rezerviştilor, programul de perspectivă privind înzestrarea, precum şi cheltuielile operative se aprobă de către CSAT. În raporturile sale cu CSAT, SRI are potrivit legii următoarele obligaţii:

1) de a acţiona în conformitate cu direcţiile de activitate şi de a aplica măsurile generale obligatorii stabilite de Consiliu pentru înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale;

2) de a prezenta Consiliului, anual şi ori de câte ori se impune, rapoarte şi informări referitoare la modul de aplicare a legilor organice referitoare la securitatea naţională;

3) de a propune modalităţile de valorificare a informaţiilor obţinute referitoare la siguranţa naţională;

4) de a supune spre aprobare cheltuielile operative ale serviciului destinate realizării siguranţei naţionale.

     Pentru întreaga sa activitate, SRI răspunde în faţa Parlamentului.

Cadrul legislativ şi tehnico-metodologic conferă SRI următoarele atribuţii generale:

1. organizarea şi executarea activităţilor pentru culegerea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării acţiunilor interne şi externe care constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale;
2. valorificarea informaţiilor din domeniul siguranţei naţionale, prin comunicarea acestora factorilor de decizie competenţi a dispune măsurile economice, sociale, administrative, legislative, juridice ori de altă natură, pentru înlăturarea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale;
3. descoperirea şi contracararea acţiunilor de iniţiere, organizare sau constituire pe teritoriul României a unor structuri informative ce pot aduce atingere siguranţei naţionale, de sprijinire în orice mod a acestora, de confecţionare, deţinere ori folosire ilegală de mijloace de interceptare a comunicaţiilor şi transmitere de informaţii cu caracter secret de stat sau confidenţial;
4. descoperirea şi contracararea acţiunilor iniţiate ori întreprinse de grupuri sau persoane, prin care se vizează subminarea economică a ţării, în scopul de a suprima sau ştirbi suveranitatea, unitatea, independenţa şi indivizibilitatea statului sau a ameninţa ordinea de drept în stat;
5. apărarea secretului de stat şi prevenirea scurgerii de informaţii, care potrivit legii nu pot fi divulgate;
6. executarea activităţilor informativ-operative, tehnice, de control, protecţie şi intervenţie vizând prevenirea şi combaterea terorismului;

g)     realizarea protecţiei contrainformative şi asigurarea caracterului secret al activităţii proprii de informaţii;

1. conlucrarea cu organele de stat, cu organizaţiile publice şi cu populaţia în vederea cunoaşterii şi aplicării dispoziţiilor legale în materie de securitate naţională.