Cercetarea a furturilor savîrşite prin patrundere presupune elucidarea unor aspecte de natură să servească la conturarea elementelor constitutive ale acestor infracţiuni. Principalile probleme care se cer a fi rezolvate sunt, în esnţă, următoarele:
- Determinarea concretă a bunurilor mobile luate din posesia sau deţinerea unei persoane ori aparţinînd patrimoniului public. De rezolvarea acestei probleme depinde atît încadrarea faptei in prevederile art. 119 C.P.R.M., cît şi stabilirea calităţii, cantităţii şi valorii bunurilor furate, în vederea estimării cuantumului prejudiciului cauzat şi a recuperării sale.2 Determinarea precisă, concretă, a bunurilor furate, oferă posibilitatea urmaririi lor, în vederea identificării şi recuperării acestora, precum şi a prinderii făptuitorilor.
- Stabilirea exactă a locului şi momentului savîrşirii faptei are semnificaţii juridice multiple de exemplu, în funcţie de locul din care s-a sustras, furtul poate fi simplu sau calificat ( furt într-un loc public sau într-un mijloc de transport în comn ).
Determinarea momentului savîrşirii furtului este importantă, pe de o parte, pentru încadrarea faptei în categoria furtului, atunci cînd este luat un bun ce aparţine în întregime sau în parte faptuitorului, dar care se găsea în posesia sau deţinerea legitimă a altei persoane. Pe de altă parte, comiterea faptei în timpul nopţii ori al unei calamităţi conduce în conformitate cu art. 208 C.P. al Romîniei, la încadrarea acesteia în categoria furtului calificat.
Stabilirea precisă a locului şi momentului furtului prezintă interes pentru cercetarea criminalistică a faptei, în primul rînd pentru urmele ce pot fi descoperite la faţa locului şi care pot conduce la identificarea autorului. Mai este posibilă, de pildă, delimitarea mai exactă a cercului de bănuiţi, verificarea modului în care şi-au petrecut timpul, în ipoteza în care unii invocă alibiuri, selecţionarea marturilor din rîndul persoanelor care ar fi putut percepe actele infracţionale ş.a.
- Indentificarea mijloacelor şi metodelor folosite în săvîrşirea infracţiunii serveşte la încadrarea juridică a faptei în categoria furtului simplu ori calificat. Totodată, va fi posibilă conturarea modului de operare, aspect important pentru organele de urmărire penală în determinarea cercului de suspecţi, fiind recunoscută specializarea unor infractori pentru furturi din buzunare, din locuinţe, folosindu-se de anumite pretexte, calităţi, deghizări etc.
- Identificarea făptuitorului şi a participanţilor la savîrşirea furtului, pe lîngă importanţa sa cunoscută, este absolut necesară pentru conturarea formelor calificate ale furtului şi pentru stabilirea exactă a răspunderii penale ce revune fiecărui coautor ori complice, în funcţie de contribuţia avută la savîrşirea infracţiunii, la tainuirea bunurilor sau la favorizarea infractorului.
- Identificarea persoanei vatamate, operaţie care trebuie privită sub două aspecte:
- a) În primul rînd, frecvent se impune în practica identificarea posesorului unor bunuri furate şi descoperite asupra autorului. De exemplu, sînt dese cazurile în care se savîrşesc furturi din apartamente, din autoturisme, de la serviciu, bunurile sustrase fiind ascunse ori folosite de făptuitor în deverse moduri, inclusiv puse în vînzare. În asemenea împrejurări, este nevoie să se procedeze la stbilirea persoanelor cărora le-au apărţinut aceste bunuri.
- b) În al doilea rînd, identificarea persoanei vatamate reprezintă o sarcină deosebită în cazul cînd infractorul cu intenţia de a savîrşi furtul a pătruns în locuinţă şi văzănd că proprietarul este acasă savîrşeşte un atac tîlharesc, în care victima se află în stare de inconştienţă datorită violenţelor la care a fost supusă sau chiar a murit în urma leziunilor provocate de răufăcător.
- Stabilirea condiţiilor care au favorizat savîrşirea infracţiunii reprezintă o sarcină cu un caracter preventiv, în sensul sprijinirii, a îndrumării celor în drept să ia măsuri eficace de asigurare a securităţii, a pazei bunurilor.
Datorită neglijenţei sau lipsei unui elementar simţ de prevedere, deseori infractorii sînt " invitaţi " să savîrşescă furtul. De exemplu, obişnuinţa unor persoane, mai ales femei, de a umbla cu poşetele deschise, mai ales în locuri aglomerate, lăsarea în autoturisme la vedere a unor obiecte de valoare sau
tentante, nesupravegherea bagajilor în stanţii.
Rezultate pozitive în investigarea infracţiunilor de furt pot fi obţinute în cazul studierii minunţioase a tuturor circumstanţelor în care a avut loc fapta ilicită, aprecierea corectă a mijloacelor materiale de probă administrate cu trasarea unor direcţii şi acţiuni concrete care la rîndul lor vor fi îndeplinite calitativ.
2 Golunski S.,(red)., Criminalistica, Ed. şt.,-Bucureşti, 1961, p.466-467.