Imaginea deplină a oricărei fapte penale este alcătuită din ansamblul de date ce o caracterizează sub aspect juridico-penal, criminologic, psihologic, criminalistic.
Caracteristica juridico-penală urmăreşte scopul a asigura calificarea corectă a activităţilor ilicite, de a stabili împrejurările ce pot înlesni individualizarea pedepsei. Savanţii criminologi studiază cauzele, starea, structura şi dinamica criminalităţi. Psihologii analizează activitatea infracţională în funcţie de starea psihică a făptuitorilor şi manifestarea acesteea în cursul pregătirii, comiterii şi tăinuirii faptei.
Caracteristica criminalistică a infracţiunii este, la fel, un sistem de cunoştinţe ce reflectă particularităţile tipice ale anumitor categorii şi grupuri de infracţiuni, analiza cărora permite a judeca despre căile optimale de descoperire şi cercetare a acestora. În definiţiile unui rând de savanţi se evidenţiază alte aspecte care complementează cele menţionate. Astfel, V.Obrazţov, notează că caracteristica criminalistică este un model informaţional tipic ce reprezintă cele mai comune şi repetabile trăsături ale unei clase de infracţiuni [3, pag.38], A.Kolesnicenko – că aceasta este un sistem de date semnificativ criminalistice ale infracţiunii ce se oglindesc în realitatea obiectivă şi în conştiinţa oamenilor sub formă de urme materiale şi ideale [2, pag.33].
În general, literatura de specialitate înregistrează unitate de păreri, precum că caracteristica criminalistică constituie o noţiune abstractă, un rezultat al analizei ştiinţifice a practicii judiciare privind un anumit gen de infracţiuni, generalizarea trăsăturilor şi particularităţilor tipice ale acestora.
În aşa calitate ea este folosită la elaborarea unor metodici particulare privind descoperirea şi cercetarea anumitor categorii de infracţiuni. Deci, noţiunea de caracteristică criminalistică se referă doar la o categorie (tip, gen, grupă) de infracţiuni şi nu la unele manifestări infracţionale izolate, în ea comprimându-se date despre caracteristicele lor tipice.
Desigur, în plan practic, se poate vorbi şi despre caracteristica unor infracţiuni aparte [6, pag.72], însă în astfel de situaţii se vor menţiona împrejurările reale ale infracţiunii concrete care pot fi atipice şi deci, inutile pentru aplicarea lor în descoperirea şi cercetarea altor infracţiuni de acest fel.
Cele mai relevante elemente ale caracteristicii criminalistice a infracţiunii sunt:
- Trăsăturile distinctive ale informaţiei iniţiale privind evenimentul delicvent, sursele şi condiţiile de obţinere a acestora;
- Date privind obiectul atentatului ce permit a judeca despre interesele făptuitorului;
- Informaţii vizând modul de pregătire, comitere şi tăinuire a infracţiunii, precum şi consecinţele tipice ale acţiunilor criminale.
Însemnătatea prognostică a cunoştinţelor privind modul de operare al infractorului rezidă în aplicarea acestor date la elaborarea versiunilor de anchetă, determinarea zonelor prezumtive unde pot fi găsite urmele autorului, utilizarea evidenţelor criminalistice după modul de comitere a infracţiunilor etc.
- Informaţii privind particularităţile tipice ale persoanei făptuitorului şi a victimei.
Investigaţiile criminologice (inclusiv victimologice) [7, pag4] şi criminalistice demonstrează că între victimă şi infractor există legături specifice, stabilirea cărora facilitează elaborarea programului de cercetare. Astfel, în urma unui studiu efectuat de savantul rus L.Vidonov a unui număr important de omucideri în regiunea Gorki s-a stabilit că toate victimele de sex femenin în vârstă de 28-70 ani găsite în afara locuinţelor au fost săvârşite de vecini, colaboratori sau conveţuitori, ca urmare a unor insultări din partea victimei; 75% de omoruri ale bărbaţilor în vârstă de până la 17 ani comise în zone izolate în afara locuinţelor au fost comise de prietenii şi cunoscuţii victimelor cu vârste cuprinse între 15-19 ani. [8, pag.31]
- Date generalizate despre cele mai obişnuite motive ale infracţiunii indică la fel autorul prezumtiv al infracţiunii.
Lista elementelor caracteristicii criminalistice susmenţionate nu este limitativă. Pe măsura dezvoltării criminalisticii ea se va preciza şi se va complementa pentru fiecare categorie de infracţiuni.
Este important a reţine, că legăturile corelative şi interdependenţele componentelor caracteristicii criminalistice au valoare doar pentru o anumită regiune teritorială şi o anumită perioadă de timp, (1-2 ani) de unde şi necesitatea concretizării lor după loc şi actualizarea permanentă a acestor date.