Noţiunea de cetăţenie are un dublu sens: instituţie juridică şi condiţia juridică.
Cetăţenia, ca institutie juridică, reprezintă un ansamblu de norme juridice ce reglementează raporturi sociale grupate în jurul necesităţii de a asigura plenitudinea drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de Constituţie şi legi acelor persoane care, prin sentimentele şi interesele lor, sunt strâns legate de destinele statului nostru. Cetăţenia reprezintă condiţia juridică sau statutul ce se creează prin normele juridice acelor persoane care au calitatea de „cetăţean". Cetăţenia este acea calitate a persoanei fizice ce exprimă legătura politico-juridică permanentă nelimitată în timp şi spaţiu dintre această persoană fizică şi statul respectiv.
Legea cetăţeniei adoptată de Parlamentul RM în anul 2000 în art. 3 defineşte cetăţenia R. Moldova: instituţia ce stabileşte între persoana fizică şi Republica Moldova o legătură juridico-politică permanentă, care generează drepturi şi obligaţii reciproce între stat şi persoană. Conform Convenţiei Europene cu privire la cetăţenie, cetăţenia desemnează legătura juridică între o persoana şi un stat şi nu indică originea etnică a persoanei.
Principiile cetăţeniei sunt reguli de bază ce stabilesc cadrul juridic general de dobândire, exercitare şi de pierdere a calității de cetăţean al Republicii Moldova de către o persoană fizică. Principiile cetăţeniei sînt:
- apatridia trebuie să fie evitată;
- nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa;
- nici căsătoria, nici desfacerea căsătoriei dintre un resortisant al unui stat parte şi un străin, nici schimbarea naţionalităţii unuia dintre soţi în timpul căsătoriei nu poate avea efecte de drept asupra cetăţeniei celuilalt soţ.
- non-discriminarea.