Apariţia Republicii Moldova în cadrul comunităţii internaţionale este legată de Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991.
Declaraţia Independenţei, reprezentând un punct culminant al mişcării de emancipare politică şi naţională, a însemnat o deschidere a Republicii Moldova către marea familie a statelor europene şi întreaga civilizaţie, oferind societăţii şi elitelor politice moldovene noi orizonturi şi înainte de toate perspectiva unor contacte multidimensi-onale benefice cu lumea liberă, pentru care Republica Moldova rămânea o adevărată terra incognita.77
Etapa iniţială în dobândirea statalităţii şi a calităţii de subiect de drept internaţional a Re- publicii Moldova este legată de primii paşi în vederea obţinerii unor atribute de stat de fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească din cadrul URSS - decretarea limbii de stat şi rein- troducerea alfabetului latin la 31 august 1989, aprobarea drapelului şi a stemei de stat (27 aprilie şi, respectiv, 3 noiembrie 1990), adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a Republicii la 23 iunie 1990 şi schimbarea denumirii oficiale a statului la 23 mai 1991.
Pe parcursul anilor următori Moldova desfăşoară o activitate intensă de afirmare pe plan internaţional prin aderarea la un şir de organizaţii internaţionale: la 30 ianuarie 1992 la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa; la 2 martie 1992 Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite; la 4 mai 1992 devine membru al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii; al Fondului Monetar Internaţional; al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; la 12 august 1992 al Băncii Europene pentru Reconstruc-ţie şi Dezvoltare.
La 25 iunie 1992 Republica Moldova participă împreună cu alte state în calitate de membru fondator la instituirea organizaţiei regiona-le Cooperarea Economică la Marea Neagră. În vede- rea includerii în circuitul internaţional cultural Republica a aderat la UNESCO la 27 mai 1992 şi la Uniunea Latină la 12 decembrie 1992.
Concomitent cu eforturile de integrare în organizaţiile şi structurile internaţionale, pe par- cursul anilor 1992-1993 s-au extins relaţiile bilaterale. Spre sfârşitul anului 1993, Republica Mol- dova era recunoscută de peste 120 de state, având relaţii diplomatice cu peste 80 de ţări. Au fost deschise primele ambasade ale Republicii Moldova peste hotare la: Bucureşti (24 februarie 1992), Moscova (16 octombrie 1992), Kiev (26 mai 1993), Bruxelles (21 iunie 1993), Minsk (6 octombrie
1993), Washington (9 decembrie 1993); la 5 iunie 1992 a început să funcţioneze Reprezentanţa permanentă a Republicii Moldo-va pe lângă ONU. Totodată la Chişinău au fost deschise pri- mele ambasade străine ale: României (24 ianuarie 1992), SUA (29 martie 1992), Ucrainei (martie 1992), Federaţiei Ruse (iunie 1992), RFG (noiembrie 1992) ş. a.
Importante momente în afirmarea statalităţii Republicii Moldova şi a calităţii de subiect de drept internaţional le-au constituit alegerile parlamentare pe bază de pluripartitism, care au avut loc la 27 februarie 1994 şi elaborarea noii Constituţii care intră în vigoare la 27 august 1994. Constituţia Republicii Moldova devine astfel cadrul juridic al relaţiilor bilaterale şi al colaborării multilaterale cu alte state.
Primele luni ale anului 1994 au coincis cu începutul unei noi etape în politica externă a statu- lui, etapă, pe parcursul căreia, o dată cu extinderea relaţiilor bilaterale, datorită creării bazei legis- lative a acestora, a început diversificarea şi aprofundarea lor. În această perioadă Republica Mol- dova aderă la noi organizaţii internaţionale, consolidându-şi totodată poziţiile în organizaţiile cu care colaborarea se stabilise în perioada precedentă.
Un moment important pentru Moldova îl constituie ratificarea la 8 aprilie 1994 de către Par- lament a documentelor de constituire a CSI. Republica Moldova a aderat la Uniunea Economică a CSI, menţinând colaborarea comercial-economică şi abţinându-se de la participarea la acordurile militare.
În 1994 a început colaborarea reală a Republicii Moldova cu Uniu-nea Europeană, îndeosebi după semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Parteneriat şi Cooperare, care este ratificat de Parlament la 3 noiembrie 1995 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1998.
Ţinând cont de prevederile Constituţiei cu privire la neutralitatea permanentă a statului, s-au stabilit relaţii cu NATO, accentul punându-se în primul rând pe colaborarea în cadrul Progra- mului Parteneriatul pentru Pace. După semnarea în martie 1994 de către preşedintele Republicii a Documentului-cadru al acestui program, a fost elaborat Programul individual al Parteneriatului pentru Republica Moldova.
O deosebită atenţie a fost acordată dezvoltării relaţiilor cu Consiliul Europei. Iniţial Repu- blica Moldova a avut statut de invitat special al Adunării Parlamentare a acestei organizaţii şi în această calitate a semnat Convenţia europeană privind protecţia mediului sălbatic şi a habitatelor naturale şi Convenţia culturală europeană, fapt ce a constituit o condiţie statutară pentru aderarea la Consiliul Europei. Aceasta se întâmplă la 13 iulie 1995, când Republica Moldova este admisă ca membru cu drepturi depline al Consiliului Europei. La momentul aderării Republica Moldova a semnat Convenţia europeană a drepturilor omului şi protocoalele adiţionale la aceasta, precum şi Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale.
O atenţie specială s-a acordat dezvoltării relaţiilor cu ţările occidentale, care puteau sprijini procesele democratice din Republica Moldova, cursul reformei economice şi integrarea în structurile euro-atlantice. În această direcţie de colaborare s-a luat în consideraţie faptul că SUA, Marea Britanie şi Franţa sunt membre ale Consiliului de Securitate al ONU şi membri influenţi ai majorităţii organizaţiilor internaţionale. Din aceste motive Republica Moldova a depus eforturi pentru intensificarea extinderii dialogului politic cu ţările occidentale.
Consolidarea relaţiilor cu Statele Unite ale Americii a constituit o constantă a politicii externe a Republicii Moldova. Administraţia Americană şi Congresul SUA şi-au exprimat în permanenţă atitudinea favorabilă faţă de Republica Moldova, sprijinind consecvent republica în cadrul relaţiilor internaţionale în problema soluţionării conflictului transnistrean şi retragerii contin- gentului militar rus din stânga Nistrului. Este necesară constatarea faptului că astăzi Republica Moldova este recunoscută de majoritatea absolută a statelor lumii, întreţine relaţii diplomatice cu peste 110 state, este semnatară şi a ratificat peste 200 de convenţii internaţionale, a semnat peste 700 de acorduri bilaterale. În străinătate activează 21 de misiuni diplomatice şi consulare ale Re- publicii Moldova, interesele statului sunt repre-zentate datorită acreditării prin cumul în peste 50 de state, iar în Moldova sunt acreditaţi peste 70 de ambasadori dintre care 12 cu sediul la Chişinău, 17 cu sediul la Bucureşti, 17 la Moscova, 12 la Kiev, câţiva la Budapesta, Sofia, Praga şi Atena. La Chişinău funcţionează reprezentanţele şi oficiile mai multor organizaţii inter-naţionale: Progra- mul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, Misiunea OSCE, reprezentanţa permanentă a Fondului Monetar Internaţional, reprezentanţa permanentă a Băncii Mondiale, UNICEF, UNESCO ş. a.