Teritoriul, din punctul de vedere al regimului juridic, se împarte în trei categorii:
- teritoriul statelor care se află sub suveranitatea lor;
- teritorii cu regim internaţional nesupuse suveranităţii statelor;
- teritorii cu regimuri juridice
Teritoriul de stat reprezintă spaţiul geografic în ale cărui limite sta-tul îşi exercită suveranitatea deplină şi exclusivă şi este alcătuit din suprafeţe terestre, acvatice şi marine, din solul, subsolul şi spaţiul aerian.
Teritoriul de stat reprezintă una din premisele materiale naturale de existenţă a statului ca subiect principal al dreptului internaţional. Regimul juridic al teritoriului de stat este reglementat prin legislaţia naţională a fiecărui stat, în temeiul suveranităţii sale, cu luarea în considerare şi a prevederilor dreptului internaţional.
Teritoriile cu regimuri internaţionale nesupuse suveranităţii state-lor includ: zona internaţională a spaţiilor submarine, spaţiul cosmic şi corpurile cereşti, marea liberă şi Antarctica.
Regimul juridic al acestor spaţii este reglementat de principii şi norme de drept internaţional. La baza acestui regim stă conceptul de res communis omnium, ceea ce înseamnă patrimoniu co- mun al întregii omeniri. Aceste spaţii sunt deschise folosirii de către toate statele şi popoarele, în condiţii de egalitate şi numai în scopuri paşnice.
Teritoriile cu regimuri juridice combinate sunt acele spaţii asupra cărora acţionează în acelaşi timp normele dreptului internaţional şi normele dreptului intern. Aceste teritorii cuprind:
- zona contiguă;
- zona economică exclusivă;
- platoul
Zona contiguă reprezintă fâşia adiacentă mării teritoriale, care se întinde în largul mării până la distanţa de 24 de mile marine, măsurate de la liniile de bază ale mării teritoriale.
Zona economică exclusivă este fâşia adiacentă mării teritoriale, care se întinde în largul mării pe o distanţă de până la 200 de mile marine de la liniile de bază de la care se măsoară lăţimea mării teritoriale.
Platoul continental reprezintă, din punct de vedere geologic, prelungirea naturală a ţărmului care coboară în pantă uşoară sub apele mării până la marginea continentală, unde adâncimea este de 150-200 m, dincolo de care începe panta continentală şi marile adâncimi. Din punct de vedere juridic, platoul continental reprezintă fundul mărilor şi oceanelor şi subsolul acestuia, dincolo de limita exterioară a mării teritoriale, în larg, până la o distanţă, de regulă, de 200 de mile, măsurate de la linia de bază de la care se măsoară lăţimea mării teritoriale.
În cadrul teritoriilor de stat şi ale teritoriilor cu regimuri internaţionale nesupuse suveranităţii statelor există anumite regimuri juridice, cum ar fi condominiul, servituţile internaţionale şi ce- siunea temporară de teritoriu.