Dreptul de azil este o noţiune juridica, conform căruia persoana persecutată din cauza opiniilor sale politice sau convingeri religioase în ţara ei de origine poate fi protejată de o altă autoritate suverană sau o ţară străină.
Articolul 19 din Constituţie reglementează dreptul de azil, care este un drept ce aparţine străinilor şi apatrizilor. Acest drept cuprinde găzduirea şi protecţia din partea statului RM a acestor persoane. Cunoaștem mai multe forme de protecţie pe care le oferă statul străinilor, cum ar fi:
statutul de refugiat - formă de protecţie, recunoscută de RM, a străinului sau apatridului. Un refugiat este persoana care datorită unei frici bine întemeiate este persecutată din cauza rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţă la vreun grup social sau opiniei politice, se află inafara țării a cărei naționalitate o are şi nu poate sau datorită acestei frici nu dorește să fie protejat de acea ţară.
protecţie umanitară - formă de protecţie, recunoscută de RM, acordată străinului sau apatridului din alte motive decât cele prevăzute de Convenţia de la Geneva din 28 iulie 1951;
azil politic - protecţie excepţională acordată străinului de către Preşedintele RM;
protecţie temporară - protecţie imediată şi temporară unor persoane, dacă există riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest aflux fără efecte adverse pentru funcţionarea sa eficientă, în interesul persoanelor în cauză şi al altor persoane care au nevoie de protecţie.
Migrația reprezintă deplasarea oamenilor dintr-o regiune în alta, câteodată la distanţe foarte mari sau a unor grupuri mari de oameni. Migraţia se divizează în: migraţie de familie; migraţie de muncă; migraţie pentru obţinerea studiilor.