Membrii unii colectivităţi umane au față de societatea în care trăiesc, în afară de drepturi, şi anumite obligaţii, numite îndatoriri fundamentale.
Drepturile subiective nu pot fi exercitate fără a fi corelate cu unele obligaţii juridice, deoarece aceste două componente alcătuiesc conţinutul oricărui raport juridic. Astfel, pornind de la aceste considerente pur teoretice dreptului, constatăm că îndatoririle fundamentale sunt corelative drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Îndeplinirea îndatoririlor fundamentale formează în acelaşi timp mijlocul prin care se realizează drepturile subiective, prin care oamenii contribuie la realizarea scopului şi sarcinilor societăţii în ansamblu.
Legiuitorul nostru a prevăzut două categorii de destinatari ai îndatoririlor fundamentale: cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii aflaţi în Moldova. Cetăţenilor moldoveni li se rezervă, în exclusivitate, îndatoriri specifice, cum ar fi: devotamentul faţă de ţară, îndeplinirea cu buna-credinţă a funcţiilor publice încredinţate, apărarea ţării, contribuţii la cheltuielile publice. Alte îndatoriri fundamentale angajează deopotrivă pe cetăţenii moldoveni ca şi pe cetăţenii străini şi apatrizii aflaţi pe teritoriul ţării. Astfel, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor constituţionale sunt îndatoriri generale obligatorii.
Astfel, îndatoririle fundamentale sunt obligaţii esenţiale ale cetăţenilor pentru a îndeplini sarcinile societăţii; realizarea lor se asigură prin convingere sau, la necesitate, se foloseşte forţa coercitivă a statului.