Deşi s-a dezvoltat şi s-a consacrat destul de târziu ca un instrument esenţial în realizarea cooperării dintre state şi în rezolvarea pe cale paşnică a diferendelor internaţionale, diplomaţia este o instituţie mai veche a relaţiilor interstatale.
Cuvântul „diplomaţie” este de origine greacă (diploo) şi, iniţial, desemna acţiunea de redactare a actelor oficiale în două exemplare (diplome). Un exemplar reprezenta actul de împuternicire a trimisului oficial, cel de-al doilea exemplar fiind păstrat în arhivă. De aici, numele dat purtătorului dubletului a fost acela de diplomat, iar activitatea acestuia s-a numit diplomaţie.
În prezent, expresia diplomaţie a dobândit mai multe sensuri, utilizate în funcţie de contextul concret determinat, mai larg sau mai restrâns.
Astfel, într-un sens foarte larg, diplomaţia desemnează politica externă a unui stat (diplomaţia moldovenească), sau a unui grup de state (diplomaţia Uniunii Europene), ori a unei epoci (diplomaţia contemporană) sau regiuni geografice (diplomaţia Orientului Mijlociu).
Într-un sens mai direcţionat, diplomaţia poate desemna şi unul sau mai multe organe ale statului (de exemplu, ministerul de externe, misiunile diplomatice ale unui stat etc.).
Termenul diplomaţie mai poate desemna şi funcţiile îndeplinite de un diplomat sau o misiune diplomatică.
În limbajul comun, cuvântul diplomaţie poate semnifica politeţea, tactul, răbdarea, dar şi duplicitatea, manipularea negativă, înşelătoria.
În acelaşi timp, diplomaţia, având în vedere domeniul extrem de important în care acţionează, politica externă, poate fi privită ca o adevărată artă a administrării relaţiilor internaţionale, dar şi ca o ştiinţă.
Din multitudinea de definiţii date diplomaţiei, putem reţine pe aceea care o prezintă ca fiind conducerea raporturilor unui stat cu alt stat sau grupuri de state, prin mijloace sau căi oficiale şi cuprinde acţiunea proprie a agenţilor diplomatici şi activitatea specifică a organelor interne ale statului în domeniul politicii externe, reprezentând astfel un instrument de bază al relaţiilor externe ale statului pentru apărarea drepturilor şi intereselor acestuia în raport cu alte state şi cu organizaţiile internaţionale.