Raportul de drept administrativ este format, ca orice raport juridic, din trei elemente: subiect, obiect şi conţinut[1].
Raportul de drept administrativ presupune existenţa a cel puţin două persoane, denumite subiecte. În anumite raporturi, unul din subiecte este titular de drepturi, iar celălalt este titular de obligaţii, în timp ce în alte categorii de raporturi de drept administrativ ambele subiecte pot fi titulare atît de drepturi, cît şi de obligaţii. Subiectul titular de drepturi se numeşte subiect activ, iar subiectul titular de obligaţii se numeşte subiect pasiv.
Deoarece activitatea de administrare este realizată, în principal, de autorităţile administraţiei publice şi, în subsidiar, de autorităţile publice, cel puţin unul din subiecte la raporturile de drept administrativ este învestit cu prerogative de putere publică.
Obiectul raportului juridic este definit ca reprezentînd o anumită acţiune sau conduită asupra căreia sînt îndreptate drepturile şi obligaţiile părţilor.
Obiectul raportului de drept administrativ îl constituie acele acţiuni sau inacţiuni ori fapte materiale care se realizează în sfera administraţiei publice, fiind prin natura lor foarte numeroase şi diverse. Important este ca această normă juridică să se refere la apariţia, modificarea sau stingerea unor drepturi şi obligaţii din sfera administraţiei publice.
Conţinutul raportului de drept administrativ îl formează totalitatea drepturilor şi obligaţiilor ce le revin subiectelor.
Fiecare autoritate a administraţiei publice execută anumite atribuţii stabilite prin lege, totalitatea lor formînd competenţa.
[1] Petrescu R. Op. cit. (2004), p. 51; Manda C. Op. cit. (2007), p. 68; Trăilescu A. Op. cit. (2005), p. 5; Bălan E. Op. cit. (2008), p. 41.