Statutul administrativ–juridic al cetăţenilor Republicii Moldova este determinat de Constituţia Republicii Moldova, Legea cetăţeniei Republicii Moldova[1] şi alte acte normative. Statutul administrativ–juridic este parte componentă a statutului juridic al persoanei.
Printre drepturile de bază ale cetăţenilor RM, care sînt parte componentă a statutului administrativ–juridic şi care au o importanţă mai esenţială, din punctul de vedere al interacţiunilor cetăţenilor cu organele puterii statale, administraţiei publice locale, formaţiunii obşteşti, administraţiei întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor, precum şi din punctul de vedere al organizării sistemului de administrare cu chestiunile statului, în primul rînd, urmează a fi numite:
- Libertatea individuală şi siguranţa persoanei. Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sînt inviolabile. Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sînt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzută de lege. Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore.
- Dreptul la libera circulaţie. Dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat. Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a‑şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară[2].
- Inviolabilitatea domiciliului. Domiciliul şi reşedinţa sînt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămîne în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţămîntul acesteia.
- Dreptul la un mediu înconjurător sănătos. Fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios, din punct de vedere ecologic, pentru viaţă şi sănătate, precum şi la produse alimentare şi obiecte de uz casnic inofensive.
- Dreptul de a vota şi dreptul de a fi ales. Potrivit Constituţiei Republicii Moldova, voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc, periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcînd cei puşi sub interdicţie, în modul stabilit de lege. Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii[3].
- Dreptul la administrare. Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor. Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică[4].
- Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social‑politice. Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social‑politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri. Partidele şi alte organizaţii social‑politice sînt egale în faţa legii. Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţii social‑politice.
Aceste şi alte drepturi ale cetăţenilor Republicii Moldova constituie un principiu fundamental în efectuarea administrării publice şi, în mare măsură, determină caracterul raporturilor administrativ–juridice dintre cetăţeni şi alţi subiecţi ai dreptului administrativ.
Cetăţenii Republicii Moldova, dispunînd de drepturi, trebuie să‑şi onoreze îndatoririle fundamentale: să‑şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună‑credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile altora[5]; cetăţenii, cărora le sînt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în cazurile prevăzute de lege, depun jurămîntul cerut de ea[6]; apărarea Patriei este un drept şi o datorie sfîntă a fiecărui cetăţean[7]; cetăţenii au obligaţia să contribuie prin impozite şi prin taxe la cheltuielile publice[8]; protecţia mediului înconjurător, conservarea şi ocrotirea monumentelor istorice şi culturale constituie o obligaţie a fiecărui cetăţean[9].
Cetăţenia Republicii Moldova stabileşte între persoana fizică şi Republica Moldova o legătură juridico–politică permanentă, care generează drepturi şi obligaţii reciproce între stat şi persoană. Ea este păstrată atît pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi în alte state, precum şi în spaţiul în care nu se exercită suveranitatea niciunui stat. Problemele privind cetăţenia Republicii Moldova se reglementează de Constituţia RM, de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, de alte acte legislative.
Dovada cetăţeniei se face cu buletinul de identitate, cu paşaportul, cu certificatul de naştere, în cazul copilului, sau un certificat eliberat de organele competente ale RM.
Numai cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a alege şi de a fi aleşi, de a ocupa funcţii ce implică exercitarea autorităţii publice şi de a participa la referendum, în modul stabilit de lege[10]. Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de protecţia statului atît în ţară, cît şi în străinătate. Ei nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară.
2.1. Dobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova. Cetăţenia Republicii Moldova se dobîndeşte în baza următoarelor temeiuri: 1) naştere; 2) recunoaştere; 3) înfiere; 4) redobîndire; 5) naturalizare.
Ea poate fi dobîndită şi în temeiul acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
2.2. Pierderea cetăţeniei Republicii Moldova. Cetăţenia Republicii Moldova se pierde potrivit următoarelor temeiuri: 1) prin renunţare; 2) prin retragere; 3) în temeiul acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte[11].
2.3. Atribuţii referitoare la cetăţenie au următoarele autorităţi publice:
- Preşedintele Republicii Moldova;
- Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi organele lui;
- Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, reprezentanţele diplomatice şi instituţiile consulare ale Republicii Moldova;
- Ministerul Afacerilor Interne;
- Serviciul de Informaţii şi Securitate.
Pentru examinarea prealabilă a problemelor cetăţeniei Republicii Moldova, pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova funcţionează Comisia pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic, al cărei mod de organizare şi funcţionare se stabileşte în regulament, aprobat de Preşedintele Republicii Moldova.
[1] Legea cetăţeniei Repubicii Moldova nr. 1024 din 02.06.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 98 din 10.08.2000.
[2] Constituţia RM, art. 27.
[3] Ibidem, art. 38.
[4] Ibidem, art. 39.
[5] Ibidem, art. 55.
[6] Constituţia RM, art. 56.
[7] Ibidem, art. 57.
[8] Ibidem, art. 58.
[9] Ibidem, art. 59.
[10] Ibidem, art. 6.
[11] Ibidem, art. 21.