Analizat după mai multe criterii Capitalul social se împarte astfel:
- Din punct de vedere al modului de cooperare al indivizilor: capital social guvernamental
- capital social civil
Capitalul social guvernamental se referă la instituţiile guvernării care influenţează modul în care indivizii cooperează pentru producerea bunurilor publice. Exemplu: modul de funcţionare ca şi normă a legilor şi a contractelor formale dintre indivizi.
Capitalul social civil priveşte valorile, normele, reţelele informale şi participarea în asociaţii care determină capacitatea indivizilor de a coopera.
- Din punct de vedere al impactului asupra dezvoltării sociale şi economice:
- capitalul social pozitiv
- capital social negativ
Exemplu de capital social negativ: amoralismul familial
- Din punct de vedere al efectelor în planul dezvoltării.
- capital social de legătură/conectare (”bridging social capital”)
- capital social de menţinere a coeziunii grupurilor („bonding social capital”)
Capitalul social de legătură se caracterizează prin aceea că relaţiile care stabilesc contracte între grupuri, fie ele şi slabe, se dovedesc mult mai productive în ce priveşte dezvoltarea socială a întregii comunităţi.
Capitalul social de menţinere a coeziunii grupurilor se manifestă în interiorul grupurilor închise. În absenţa capitalului social de legătură se manifestă ca un capital social de separare, cu efecte negative asupra dezvoltării globale.