Legătura dintre capital social şi dezvoltare a fost evidenţiată într-un studiu efectuat de Edward Banfield asupra satului Montegrano, din sudul Italiei. El a explicat dezvoltarea redusă a satului prin capacitatea redusă a comunităţii locale de a se organiza pentru producerea bunurilor publice.
Explicaţia lui Banfield este clădită în jurul a ceea ce el denumeşte „amoralism familial”: lipsa de încredere în indivizi sau grupuri din afara familiei, fenomen ce împiedică orice fel de relaţii de colaborare în afara familiei.
1. Capitalul social şi creşterea veniturilor gospodăriilor
În analiza influenţei capitalului social asupra veniturilor gospodăriilor rurale putem nota cinci moduri în care acesta determină creşterea veniturilor gospodăriilor.
- Capitalul social contribuie la creşterea eficienţei serviciilor publice.
- Un impact deosebit asupra capitalului social îl are managementul resurselor tratate, proprietate comună a satului precum şi alimentarea cu apă, irigaţiile şi drumurile locale” Comunităţile bogate în capital social sunt astfel capabile să coopereze mai bine pentru producerea bunurilor comune/publice. În plus proporţia gospodăriilor care utilizează credite agricole este mai mare în satele bogate în capital social.
Explicaţii:
- capitalul social favorizează difuzarea inovaţiilor;
- capitalul social facilitează accesul pe pieţe variate, sprijinind decizia optimă, datorită surplusului de informaţie;
- capitalul social poate juca rolul unei asigurări informale în faţa riscurilor.