Prin efectul lor, deciziile condiţionează succesul dacă sunt corespunzătoare, dar pot să conducă şi la insucces dacă blochează evoluţia. Prin poziţia centrală a grupului conducător în mecanismul puterii, deciziile politice devin obligatorii pentru societate, ele luând de regulă forma legilor, decretelor, hotărârilor. Cu cât programul de acţiune, deciziile luate concordă cu cerinţele generale ale progresului, cu atât mai mult puterea câştigă în credibilitate şi autoritate.
- funcţia organizatorică constă în capacitatea puterii de a stabili formele organizatorice cele mai adecvate şi de a mobiliza grupurile sociale asupra cărora îşi exercită puterea pentru a acţiona în conformitate cu programul adoptat;
- funcţia ideologică, de educare a oamenilor în spiritul valorilor ce decurg din programul stabilit şi prin care se încearcă obţinerea adeziunii indivizilor la decizia adoptată;
- funcţia coercitiva, de constrângere prin diferite mijloace, fie pentru a determina pe oameni să acţioneze în conformitate cu cele adoptate, fie de reprimare a împotrivirii celor ce se opun;
- funcţia de control, de urmărire a modului în care linia stabilită este respectată şi a măsurilor ce se impun, în conformitate cu legea;