Pin It

Doctrina democrat creştină reprezintă concepţia privind organizarea, funcţionarea şi conducerea societăţii prin îmbinarea valorilor şi normelor religiei creştine cu principiile şi valorile democratice.

Elaborată sub influenţa doctrinei sociale a bisericii, se caracterizează prin ataşamentul faţă de structurile şi valorile tradiţionale îmbinate cu idei religioase şi este folosită de partidele democrat-creştine, de nuanţă catolică, protestantă sau ortodoxă, pentru abordarea şi soluţionarea problemelor proprii societăţilor în care ele acţionează şi a celor generale, specifice epocii contemporane.

          În cadrul doctrinei democrat-creştine, se conturează două orientări:

  • democraţia creştina în sens social (catolicismul social), care a devenit parte integrantă a învăţăturii oficiale a bisericii şi care conferă democraţiei o semnificaţie exclusiv morală, şi participării, un caracter social;
  • democraţia creştină, în sens politic, care consideră democraţia politică drept condiţie esenţială a democraţiei sociale şi care se va îndepărta treptat de orientarea oficiala a bisericii.

Valorile fundamentale promovate sunt: libertatea, egalitatea, solidaritatea şi participarea.

Libertatea, ca manifestare a iniţiativei, este considerată singura în măsură să asigure demnitatea umană, iar acţiunea individuală, efortul constructiv al persoanei umane pentru promovarea progresului sunt necesare libertăţii.

Conceptul de egalitate nu se referă doar la domeniul juridic, ci este extins la sfera economica, iar sensul care i se dă vizează asigurarea locului corespunzător în societate a fiecărui individ.

Solidaritatea este considerată mijlocul cel mai eficace pentru realizarea acestui obiectiv. O importanţă deosebită se acorda, pornind de la aceste opţiuni valorice, persoanei umane apreciate drept punctul de referinţă al oricărui proces istoric, criteriu esenţial al oricărui proiect vizând societatea, morala, educaţia şi familia. Privind ierarhizarea valorilor pe care o realizează creştin-democraţia, se poate afirma că cele spirituale se află pe loc central, lor fiindu-le subordonate valorile politice şi economice.