Pin It

Luând în consideraţie dreptul vamal ca o ramură de drept complexă, ea reprezintă un sistem integru pentru reglementarea relaţiilor sociale din sfera activităţii vamale, conţinând prevederi ale normelor diferitor ramuri de drept. De aceea, trebuie de evidenţiat corelaţia dreptului vamal cu următoarele ramuri de bază ale dreptului :

  • drept constituţional;
  • drept civil;
  • drept penal;
  • drept administrativ etc.

Normele dreptului constituţional reprezintă baza organizării economice şi politice a societăţii, considerându-se ca „baza bazelor" pentru toate celelalte ramuri de drept.

În Constituţia Republicii Moldova sunt prevederi directe, legate de activitatea vamală a statului, de favorizarea relaţiilor economice a statului, unde statul stabileşte strict taxele vamale de import şi de export, procedura reglementării politicii vamale - ca parte componentă a politicii comerciale.

Statul, prin intermediul Serviciului Vamal, fiind considerat ca autoritate centrală de specialitate care exercită conducere efectivă a activităţii vamale în Republica Moldova, poate asigura securitatea economică, apărând drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale.

Paralel, normele dreptului constituţional evidenţiază reglementări privind unicitatea teritoriului vamal, asupra imposibilităţii stabilirii prohibiţiei asupra frontierelor vamale, taxelor vamale ale unor plăţi ce interzic libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi mijloacelor financiare .

În concluzie, putem menţiona că normele constituţionale prezintă ca bază juridică pentru principiile dreptului vamal, luând în consideraţie că dreptul constituţional are o înrâurire, o importanţă maximă pentru toate ramurile de drept, fiind considerată „puntea legală" în societate, deoarece principiile enunţate mai sus, ca legalitatea, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi alte principii sunt considerate ca bază constituţională .

În ceea ce priveşte legătura dreptului vamal cu dreptul civil, se poate menţiona că acţiunea normelor civile intră în contradicţie cu normele dreptului vamal. Drept exemplu: normele juridice civile legate de dreptul de posesie, folosinţă şi dispoziţia bunurilor aflate pe teritoriul Republicii Moldova sunt limitate, în unele cazuri, de normele juridice vamale: şi anume, în caz de aflare a bunurilor sub supraveghere vamală.

Legătura directă dintre dreptul vamal şi civil se exprimă în aceea că unele compartimente din partea specială a dreptului civil conţin prevederi analogice în dreptul vamal. Exemplu: Contractul civil de expediţie conţine prevederi analogice cu „transportatorul vamal", contractul de depozit cu „Depozitarea provizorie" etc.

Legătura dreptului vamal cu dreptul penal se oglindeşte prin apariţia relaţiilor sociale, ce apar în legătură cu comiterea infracţiunii de contrabandă şi a altor încălcări în sfera activităţii vamale. În acest sens, în dependenţă de structura şi complexitatea sa, dreptul vamal absoarbe normele dreptului penal, ce ţin de deplasarea ilegală a mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, în urma cărora survine răspunderea penală. Dar, dacă e să pornim de la aceea că dreptul penal e ramură de drept independentă, se poate de evidenţiat că dreptul vamal serveşte ca bază iniţială pentru unele prevederi ale dreptului vamal ce ţin de problema transportării ilegale a mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală, observând interferenţa directă dintre aceste ramuri de drept.

Corelaţia cea mai apropiată şi directă a dreptului vamal o reprezintă ramura de drept administrativ. Specialiştii în domeniu consideră că dreptul vamal reprezintă o subramură a dreptului administrativ, motivând prin aceea că majoritatea relaţiilor din sfera activităţii vamale sînt reglementate de normele juridice administrative. Astfel rezultă că majoritatea relaţiilor sociale reglementate de normele legislaţiei vamale în sens îngust, şi anume „Codul vamal" - „Legea cu privire la tariful vamal" nemijlocit se referă la reglementarea relaţiilor administrative şi procesual-administrative, deoarece:

  1. Activitatea organelor vamale, care sînt considerate ca subiecte ale raporturilor juridice vamale, reprezintă activitatea dispozitivă de dirijare a activităţii autorităţilor publice centrale, competenţă de conducere statală fiind realizată strict în conformitate cu dispoziţia normei codificate.
  2. Relaţiile reglementate de normele juridice vamale în unele cazuri apar împotriva voinţei uneia din părţi .
  3. Părţilor raporturilor juridice-vamale pentru încălcarea obligaţiilor proprii, în majoritatea cazurilor, li se aplică răspundere administrativă sau disciplinară.
  4. Toate litigiile, apărute între părţi-participanţi ai raporturilor juridice vamal, sînt rezolvate conform procedurii administrative.

Însă aceasta nu înseamnă că ramura dreptului vamal este absorbită de dreptul administrativ, deoarece ea are propriul său obiect şi metoda de reglementare. Vis-a-vis de aceste idei, se poate de menţionat că dreptul vamal, dezvoltându-se independent, în multe cazuri este considerată ca „catalizator" al dezvoltării şi completării ramurii de drept administrativ. Istoriceşte, iniţial au apărut careva elemente din sfera activităţii vamale, apoi ulterior norme din domeniul administrativ, care au servit ca o continuare a relaţiilor vamale şi anume prin răspunderea administrativă pentru încălcarea regulilor din domeniul vamal .

Astfel, pe lângă corelaţia cu ramurile sus-enumerate, dreptul vamal mai are legătură cu dreptul financiar, dreptul fiscal, dreptul procesual-civil, dreptul muncii, dreptul financiar, cu dreptul internaţional etc.

Aşa dar, dreptul vamal are legătură cu dreptul financiar prin momentul legat de supravegherea executării legislaţiei valutare (exemplu: repatrierea mijloacelor valutare provenite din exportul de mărfuri); cu dreptul fiscal - prin formarea bugetului local în baza perceperii impozitelor şi taxelor, încasate de organele vamale la trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală; cu dreptul procesual-civil - cazurile procedurii de atacare a deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală; cu dreptul muncii - prin reglementarea relaţiilor şi funcţiilor de serviciu în cadrul executării de către persoanele fizice ale Republicii Moldova a activităţii proprii în organele vamale etc.; cu dreptul funciar - în probleme legate de folosirea de către organele vamale ale loturilor de pământ, a unităţilor teritoriale, pentru realizarea politicii şi scopurilor vamale; cu dreptul internaţional - prin participarea Republicii Moldova în cadrul organizaţiilor internaţionale legate de activitatea vamală (exemplu: Aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului), precum şi folosirea principiilor internaţionale în legătură cu executarea obligaţiilor contractuale cu alte state etc.

În concluzie, putem menţiona că dreptul vamal după caracterul său complex, în dependenţă de circumstanţele concrete, deseori foloseşte prevederi ale diferitor ramuri de drept (drept civil, administrativ, internaţional), fiind socotite ca elemente ataşate pentru reglementarea detaliată a relaţiilor sociale apărute, ceea ce ne evidenţiază caracterul complex de structură a ramurii de drept vamal.