Drept

Noţiuni de bază

Tarif vamal - catalog care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale la aceste mărfuri;

Nomenclator de mărfuri - listă care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională;

Valoarea în vamă a mărfii - valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite;

Taxă vamală - plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal;

Declarant - persoană fizică sau juridică care îşi declară mărfurile autorităţii vamale;

Mărfuri identice - mărfuri care se aseamănă sub toate aspectele cu marfa de evaluat, inclusiv sub aspectul caracteristicilor fizice, calităţii şi reputaţiei ei pe piaţă. Deosebirile neesenţiale de aspect exterior nu pot constitui o piedică pentru a considera identice mărfurile care corespund celorlalte caracteristici ale definiţiei;

Mărfuri similare - mărfuri care, deşi nu se aseamănă sub toate aspectele, au caracteristici asemănătoare şi sînt produse din materiale asemănătoare, ceea ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. Calitatea mărfurilor, reputaţia lor şi existenţa unei mărci de producţie sau de comerţ sînt factori care urmează a fi luaţi în considerare la determinarea similitudinii mărfii;

Mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip - mărfuri încadrate, conform Nomenclatorului de mărfuri al Republicii Moldova, aprobat de către Guvern, într-o grupă sau într-o categorie de mărfuri produse de o anumită ramură de producţie sau de un anumit sector de producţie, cuprinzînd mărfuri identice sau similare;

Redevenţe - plăţi efectuate pentru brevete, mărci de fabrică sau de comerţ şi drepturi de

autor.

În cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, se percep, ca drepturi de import şi, respectiv, drepturi de export, următoarele:

1. taxa vamală;

Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la tariful vamal.

1. taxa pe valoarea adăugată;

Aplicarea taxei pe valoarea adăugată mărfurilor introduse pe teritoriul vamal se efectuează în conformitate cu legislaţia.

1. accizele;

Aplicarea accizelor la mărfurile supuse accizelor se efectuează în conformitate cu legislaţia.

1. taxa pentru proceduri vamale;
   • Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în conformitate cu legislaţia.
   • Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel.
   • Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat şi se utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.
2. taxa pentru eliberarea autorizaţiei şi taxa pentru actualizarea valabilităţii autorizaţiei;
3. taxa pentru participare la licitaţie vamală;
4. alte sume prevăzute de legislaţie.
   • Baza de calcul a taxei vamale o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor, determinată în conformitate cu legislaţia.
   • Baza de calcul al accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la data importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A.
   • Valoarea impozabilă cu T.V.A. a mărfurilor importate o constituie valoarea lor în vamă, determinată în conformitate cu legislaţia, şi drepturile de import (cu excepţia T.V.A).
   • Baza de calcul a taxei pentru proceduri vamale o constituie valoarea în vamă a mărfurilor sau taxele fixe, stabilite de legislaţie.

Plătitorii drepturilor de import şi drepturilor de export

Drepturile de import şi drepturile de export sînt plătite nemijlocit de către declarant sau de o altă persoană prevăzută de legislaţie.

Termenele de plată a drepturilor de import şi drepturilor de export

• Drepturile de import şi drepturile de export se plătesc în prealabil, pînă la depunerea declaraţiei vamale. La momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma calculată şi suma plătită în prealabil.
• Organul vamal este abilitat să interzică importul de mărfuri pentru care nu au fost plătite drepturile de import, în modul stabilit de prezentul cod.
• Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de import sau de export în momentul trecerii frontierei vamale.
• De la persoanele fizice care sînt în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova avînd un volum de mărfuri ce depăşeşte norma stabilită se încasează o sumă de garanţie echivalentă drepturilor de import pentru mărfurile în plus. Modul de percepere şi de restituire a sumei de garanţie se stabileşte de către Serviciul Vamal.

Modul de plată a drepturilor de import şi de export

(1) Persoanele juridice şi persoanele fizice plătesc drepturile de import şi de export în numerar sau prin virament (inclusiv prin carduri) la conturile respective ale Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor.

• Calcularea drepturilor de import şi de export se efectuează în funcţie de tarifele şi cotele, stabilite de legislaţie, existente la momentul depunerii declaraţiei. Acest mod de calculare nu se aplică în cazurile specificate la art.65 şi 73.
• Prin derogare de la prevederile alin.(2), drepturile de import, în cazul punerii în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului, se calculează în funcţie de tarifele şi cotele existente la data expirării contractului de leasing şi achitării integrale a plăţilor de leasing.
• Dată a achitării drepturilor de import şi de export, cu excepţia achitării acestora prin intermediul cardurilor bancare, se consideră data depunerii de către importator (declarant), exportator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la conturile respective ale Trezoreriei centrale a Ministerului Finanţelor, fapt confirmat printr-un extras trezorerial.
• Plata drepturilor de import şi de export prin intermediul cardurilor bancare se consideră efectuată la momentul debitării cu suma plăţii respective a contului de card din care a fost emis cardul utilizat la plată. Debitarea contului de card respectiv se confirmă prin bonul (chitanţa) de plată cu card bancar perfectat la terminal POS sau la alt dispozitiv de utilizare a cardurilor bancare, bon (chitanţă) ce se eliberează deţinătorului de card. Plata drepturilor de import sau de export efectuată prin intermediul cardurilor bancare nu poate fi anulată decît cu acceptul serviciului respectiv al Serviciului Vamal.

Prelungirea şi eşalonarea termenului de plată a drepturilor de import şi de export

• Cazurile de prelungire sau de eşalonare a termenului de plată a drepturilor de import şi de export sînt stabilite de legislaţie.
• Nu poate fi prelungit sau eşalonat termenul de plată a taxelor pentru proceduri

vamale.

• În cazul prelungirii sau eşalonării termenului de plată a drepturilor de import şi de export, se calculează o dobîndă, echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la creditele pe termen scurt, care este în vigoare la data acordării prelungirii sau eşalonării pentru fiecare zi de prelungire sau eşalonare a termenului de plată, dacă legislaţia nu prevede altfel. În cazul încălcării termenului prelungit sau eşalonat, se percep penalităţi în conformitate cu legislaţia.
• În cazul prelungirii sau eşalonării termenului de plată a drepturilor de import şi de export, plata acestor drepturi se garantează în modul stabilit de prezentul cod.

Dispoziţii generale aplicabile obligaţiei vamale

• Cuantumul drepturilor de import sau de export se stabileşte pe baza elementelor de taxare stabilite la data apariţiei obligaţiei vamale. Amenzile şi penalităţile sînt aferente drepturilor de import sau de export şi pot apărea ulterior procedurii de vămuire.
• În cazul în care nu este posibilă stabilirea cu exactitate a datei apariţiei obligaţiei vamale, data luată în considerare pentru stabilirea elementelor de taxare proprii mărfurilor în cauză este acea în care organul vamal constată că mărfurile se află într-o situaţie care face să apară o obligaţie vamală. Dacă, la data constatării, organele vamale dispun de informaţii din care rezultă că obligaţia vamală a apărut anterior, cuantumul drepturilor de import sau de export se determină pe baza elementelor de taxare existente la data cea mai îndepărtată ce poate fi stabilită pe baza acelor informaţii.
• Determinarea unei obligaţii vamale se face în monedă naţională. În cazul în care pentru stabilirea acesteia este necesară conversia dintr-o valută străină, cursul de schimb pentru moneda naţională este cel stabilit de Banca Naţională a Moldovei, în vigoare la data apariţiei obligaţiei vamale.
• Pentru regimul vamal suspensiv care nu se încheie în termen, obligaţia vamală devine exigibilă şi se stinge prin executarea de către organul vamal a garanţiei constituite.
• Plătitorul vamal ia cunoştinţă de cuantumul obligaţiei vamale prin declaraţia vamală acceptată şi înregistrată de organul vamal.
• În cazul unor diferenţe ulterioare sau în situaţia încheierii din oficiu, fără declaraţie vamală, a unui regim vamal suspensiv, plătitorul vamal ia cunoştinţă de noua obligaţie vamală pe baza actului constatator întocmit de organul vamal.
• Declaraţia vamală şi actul constatator sînt titluri executorii ce se onorează de către bancă fără accept, poprire şi validare la simpla solicitare a organului vamal. În cazul în care banca nu dă curs solicitării organului vamal în cel mai scurt termen posibil, acesta este în drept să nu accepte pe viitor instrumentele de plată sau de garantare emise de această bancă.
• În cazul mărfurilor reţinute de organul vamal, achitarea obligaţiei vamale se suspendă pînă la stabilirea definitivă a regimului juridic al acestor mărfuri.
• Prin reprezentare indirectă, în sensul prezentei secţiuni, se înţelege situaţia în care importatorul sau exportatorul acţionează în numele, din însărcinarea şi pe contul altei persoane, dar operaţiunea comercială se realizează ca şi cum ar fi fost efectuată în nume propriu."

Măsuri de garantare a obligaţiei vamale

(1) Plata obligaţiei vamale, în cazul acordării de vacanţă fiscală, se asigură prin garanţie emisă de banca agreată de organul vamal.

• Pentru asigurarea plăţii obligaţiei vamale, în cazul în care, în conformitate cu reglementările vamale, se solicită constituirea unei garanţii, organul vamal are dreptul de a solicita prezentarea acesteia de către plătitorul vamal sau de către potenţialul plătitor vamal. Organele vamale sînt în drept să autorizeze constituirea garanţiei de către o terţă persoană.
• În cazuri justificate, pentru anumite destinaţii vamale, pot fi acordate scutiri de la garantarea obligaţiei vamale, în baza unei metodologii elaborate de Serviciul Vamal şi în conformitate cu legislaţia.
• În cazul în care legislaţia vamală prevede constituirea unei garanţii facultative, o astfel de solicitare a garanţiei este lăsată la latitudinea organelor vamale atîta timp cît acestea nu au siguranţa că obligaţia vamală care există sau poate să apară se va achita în termenul prevăzut. Valoarea unei asemenea garanţii este stabilită la un nivel care să permită acoperirea în orice moment a obligaţiei vamale respective.
• Garanţia specificată la alin.(2) este solicitată:
  1. la data aplicării reglementărilor vamale care cer constituirea unei asemenea garanţii;

sau

1. la orice dată ulterioară cînd organele vamale nu au siguranţa că obligaţia vamală care există sau poate să apară se va achita în termenul prevăzut.

• Organele vamale stabilesc valoarea unei asemenea garanţii la un nivel egal cu:
  1. valoarea exactă a obligaţiei vamale sau a datoriilor respective cînd valoarea poate fi stabilită cu precizie la data solicitării garanţiei;
  2. valoarea maximă, aşa cum a fost estimată în alte cazuri.
• La cererea plătitorului sau a persoanei terţe, organele vamale permit constituirea unei garanţii globale, care să acopere două sau mai multe operaţiuni pentru care a apărut sau poate să apară o obligaţie vamală.
• La constituirea unei garanţii globale pentru obligaţii vamale a căror valoare poate fi modificată în timp, valoarea unei asemenea garanţii este stabilită la un nivel care să permită acoperirea în orice moment a obligaţiei vamale respective.
• Garanţia poate fi constituită printr-un depozit bănesc sau printr-o scrisoare de garanţie, emisă de o bancă agreată de organul vamal.
• Garanţia bănească se realizează prin depunerea sumei în lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare şi titluri de valoare, acceptate de organul vamal.

• Persoana solicitată să constituie garanţia are libertatea de a alege între tipurile de garanţie prevăzute de prezentul articol. Totodată, organele vamale pot refuza să accepte tipul de garanţie propus în cazul cînd acesta este incompatibil cu buna funcţionare a regimului vamal respectiv. Acelaşi lucru este valabil în privinţa garanţiei deja constituite. Organele vamale pot cere ca tipul de garanţie ales să fie menţinut pentru o anumită perioadă de timp.

• Dacă, în cursul derulării regimului vamal, organele vamale stabilesc că garanţia constituită nu asigură plata obligaţiei vamale în termenul prevăzut ori că această garanţie nu mai este sigură sau suficientă pentru asigurarea plăţii, ele solicită plătitorului vamal sau persoanei terţe să constituie o garanţie suplimentară sau să înlocuiască garanţia originală cu una nouă. În caz de refuz, organul vamal are dreptul să interzică efectuarea altor operaţiuni vamale pînă la clarificarea situaţiei.
• Plătitorul vamal sau persoana terţă poate solicita restituirea garanţiei disponibile numai la data la care obligaţia vamală se stinge sau nu poate să mai apară. Solicitarea de restituire poate fi şi parţială.

Apariţia obligaţiei vamale la introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal

• La introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal, obligaţia vamală apare în cazurile cînd:
  1. mărfurile pasibile de drepturi de import sînt puse în liberă circulaţie;
  2. mărfurile sînt plasate sub regimul de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import.
• În cazul specificat la alin.(1) lit.a), obligaţia vamală apare la data înregistrării declaraţiei vamale de import, iar în cazul specificat la alin.(1) lit.b), obligaţia vamală apare la data înregistrării declaraţiei vamale de reexport.
• Plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. În cazul unei reprezentări indirecte, persoana în numele căreia s-a făcut declaraţia vamală este de asemenea plătitor vamal. Totodată, devin plătitori vamali, solidar cu titularul declaraţiei vamale, orice persoane care au oferit informaţiile necesare la întocmirea declaraţiei vamale sau care au redactat declaraţia vamală, dacă acestea ştiau sau ar fi trebuit să ştie că informaţiile în cauză erau false sau incorecte.

Apariţia obligaţiei vamale la introducerea ilegală de mărfuri

• La introducerea ilegală de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova, obligaţia vamală apare la data cînd mărfurile sînt introduse.
• Plătitor vamal este persoana care introduce mărfuri ilegal. Răspund solidar cu plătitorul:
  1. persoanele care au participat la introducerea ilegală a mărfurilor şi care ştiau sau ar fi trebuit să ştie că introducerea acestora este ilegală;
  2. persoanele care au dobîndit ori au deţinut mărfurile în cauză şi care ştiau sau ar fi trebuit să ştie, la data achiziţionării sau primirii mărfurilor, că acestea au fost introduse ilegal.

(3) Prin introducere ilegală de mărfuri, în sensul prezentului articol, se înţelege situaţia cînd mărfurile pasibile de drepturi de import nu au fost supuse total sau parţial procedurilor de vămuire.

Apariţia obligaţiei vamale la scoaterea ilegală a mărfurilor de sub supravegherea vamală

• La scoaterea ilegală a mărfurilor supuse drepturilor de import de sub supraveghere vamală, obligaţia vamală apare la data cînd mărfurile sînt scoase de sub supravegherea vamală.
• Plătitor vamal este persoana care scoate ilegal mărfurile de sub supravegherea vamală. Răspund solidar cu plătitorul:
  1. persoanele care au participat la scoaterea ilegală a mărfurilor de sub supravegherea vamală şi care ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scoaterea acestora este ilegală;
  2. persoanele care au dobîndit ori au deţinut mărfurile în cauză şi care ştiau sau ar fi trebuit să ştie, la data achiziţionării sau primirii mărfurilor, că acestea au fost scoase ilegal de sub supravegherea vamală.
• Dacă obligaţia vamală a apărut pentru o marfă care beneficiază sau ar fi putut beneficia de un tratament tarifar preferenţial, cuantumul obligaţiei vamale se determină prin aplicarea acestui tratament preferenţial.

Apariţia obligaţiei vamale în cazul neexecutării unor obligaţii

• Obligaţia vamală apare:
  1. în cazul neexecutării obligaţiilor ce rezultă din păstrarea mărfurilor în depozit provizoriu;
  2. în cazul neîndeplinirii uneia dintre condiţiile stabilite prin destinaţia vamală sub care au fost plasate mărfurile;
  3. în cazul utilizării mărfurilor în alte scopuri decît cele stabilite prin destinaţia finală a acestora, dacă în această bază au beneficiat de un tratament tarifar favorabil.
• În cazurile specificate la alin.(1), obligaţia vamală apare la data producerii situaţiilor respective.
• Plătitor vamal este titularul declaraţiei sumare de plasare a mărfurilor în depozit provizoriu sau titularul destinaţiei vamale sub care a fost plasată marfa.
• Dacă obligaţia vamală a apărut pentru o marfă care beneficiază sau ar fi putut beneficia de un tratament tarifar preferenţial, cuantumul obligaţiei vamale se determină prin aplicarea acestui tratament preferenţial.

Apariţia obligaţiei vamale la mărfurile aflate în zona liberă

• Pentru mărfurile aflate într-o zonă liberă care dispar, se consumă ori sînt utilizate în alte condiţii decît cele prevăzute în reglementările vamale aplicabile în această zonă, obligaţia vamala apare la data cînd ele dispar, se consumă ori sînt utilizate.
• Persoana care a săvîrşit una din faptele specificate la alin.(1) devine plătitor vamal. Răspunde solidar şi persoana care a ştiut sau ar fi trebuit să ştie că nu s-au respectat reglementările vamale aplicabile.
• În cazul cînd persoanele specificate la alin.(2) nu pot fi identificate, se consideră plătitor vamal ultima persoană în a cărei posesie a fost marfa.

Apariţia obligaţiei vamale la introducerea mărfurilor prohibite sau restricţionate

• Obligaţia vamală apare şi în cazul introducerii pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prohibite sau restricţionate.
• Prevederile alin.(1) nu se aplică în cazul introducerii de bancnote sau monede false ori de substanţe stupefiante sau psihotrope ce urmează a fi distruse, cu excepţia celor introduse conform dispoziţiilor legale referitoare la circulaţia acestora în scopuri medicale, ştiinţifice sau în alte scopuri prevăzute de legislaţie.

Apariţia obligaţiei vamale la exportul mărfurilor incluse în declaraţia vamală

• Obligaţia vamală apare la exportul mărfurilor dacă acestea sînt pasibile de drepturi de export şi sînt incluse în declaraţia vamală.
• În acest caz, obligaţia vamală apare la data înregistrării declaraţiei vamale.
• Plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. În cazul unei reprezentări indirecte, persoana în numele căreia s-a făcut declaraţia vamală este de asemenea plătitor vamal. Totodată, devin plătitori vamali, solidar cu titularul declaraţiei vamale, orice persoane care au oferit informaţiile necesare la întocmirea declaraţiei vamale sau care au redactat declaraţia vamală, dacă acestea ştiau sau ar fi trebuit să ştie că informaţiile în cauză erau false sau incorecte.

Apariţia obligaţiei vamale la exportul mărfurilor fără declaraţie vamală

• Obligaţia vamală apare la scoaterea mărfurilor de pe teritoriul Republicii Moldova fără declaraţie vamală dacă acestea sînt pasibile de drepturi de export.
• În acest caz, obligaţia vamală apare la data cînd mărfurile sînt scoase efectiv de pe teritoriul ţării.
• Plătitor vamal este persoana care a scos mărfurile sau orice persoană care a participat la o asemenea acţiune şi care a ştiut sau ar fi trebuit să ştie că nu s-a depus declaraţia vamală care ar fi trebuit să fie depusă.

Apariţia obligaţiei vamale la neîndeplinirea condiţiilor de export

• Obligaţia vamală apare în cazul neîndeplinirii condiţiilor în care a fost permisă scoaterea mărfurilor de pe teritoriul Republicii Moldova cu exonerare totală sau parţială de drepturile de export.
• Obligaţia vamală apare la data la care mărfurile ajung la o destinaţie diferită de cea pentru care s-a permis scoaterea lor de pe teritoriul Republicii Moldova cu exonerare totală sau parţială de drepturile de export sau, dacă organul vamal nu poate determina această dată, la expirarea termenului stabilit pentru a se face dovada îndeplinirii condiţiilor ce au îndreptăţit o astfel de exonerare.
• Plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. În cazul unei reprezentări indirecte, persoana în numele căreia s-a făcut declaraţia vamală este de asemenea plătitor vamal.

Apariţia obligaţiei vamale în alte cazuri

• Obligaţia vamală apare, atît la import cît şi la export, şi în următoarele cazuri:
  1. cînd, ulterior efectuării operaţiunilor de vămuire şi acordării liberului de vamă, se constată că informaţiile cuprinse în declaraţia vamală au condus la stabilirea unei obligaţii vamale diminuate;
  2. cînd una ori mai multe condiţii ce reglementau plasarea mărfurilor sub o destinaţie vamală nu au fost respectate;
  3. cînd stabilirea unui tratament tarifar favorabil, în funcţie de destinaţia sau utilizarea finală a mărfurilor, nu era justificată la data acordării liberului de vamă.
• Obligaţia vamală apare la data înregistrării declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor sub o destinaţie vamală.
• În cazurile specificate la alin.(1), plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. Totodată, devin plătitori vamali, solidar cu titularul declaraţiei vamale, orice persoane care au oferit informaţiile necesare la întocmirea declaraţiei vamale ori care au redactat declaraţia vamală, dacă acestea ştiau sau ar fi trebuit să ştie că informaţiile în cauză erau false sau incorecte.

Locul apariţiei obligaţiei vamale

• Obligaţia vamală apare la locul unde s-au produs faptele care au generat-o.
• În cazul în care nu se poate determina acest loc, se consideră că obligaţia vamală a apărut acolo unde organul vamal constată că mărfurile sînt în situaţia de a o genera.

Stingerea obligaţiei vamale

• Obligaţia vamală se stinge prin:
  1. plata acesteia;
  2. renunţarea la încasare, în cazul cînd se constată că este nedatorată;
  3. anulare, ca o consecinţă a anulării declaraţiei vamale;
  4. expirarea termenului de prescripţie extinctivă;
  5. insolvabilitatea plătitorului vamal, constatată pe cale judecătorească;
  6. confiscarea definitivă a mărfurilor;
  7. distrugerea mărfurilor din dispoziţia organului vamal sau abandonarea acestora în favoarea statului;
  8. distrugerea sau pierderea mărfurilor cauzată de o forţă majoră;
  9. scăderea cantitativă a mărfurilor, ca urmare a unor factori naturali, pentru partea corespunzătoare procentului de scădere.
• Stingerea obligaţiei vamale în cazurile specificate la alin.(1) lit.g)-i) se operează numai atunci cînd situaţiile s-au produs înainte de acordarea liberului de vamă.
• Stingerea obligaţiei vamale prin compensare se efectuează din iniţiativa organului vamal (fără acordul plătitorului vamal), prin trecerea în contul obligaţiei a sumelor plătite în plus, înregistrate la dreptul de import respectiv sau la alte plăţi.

Perceperea drepturilor de import şi de export

• Drepturile de import şi de export neplătite în modul stabilit la art. 124 se percep în mod incontestabil de către organul vamal din contul plătitorului în baza documentelor executorii sau a documentelor echivalente acestora, în conformitate cu legislaţia.
• Pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii drepturilor de import şi de export se încasează o penalitate în mărimea stabilită de legea bugetului pentru anul curent.
• Penalităţile se calculează din prima zi după expirarea termenului prelungit sau eşalonat.
• Dacă plătitorul nu are la cont mijloace băneşti, organul vamal este în drept să sechestreze averea acestuia, în conformitate cu legislaţia.
• În cazul în care persoana se eschivează de la onorarea drepturilor de import şi de export, organul vamal este în drept să emită şi să înainteze băncii respective dispoziţia de suspendare a operaţiunilor bancare în partea de cheltuieli din contul plătitorului restanţier pînă la achitarea deplină. Banca, la data apariţiei mijloacelor băneşti pe cont, este obligată să informeze imediat organul vamal emitent al dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale plătitorului vamal.
• Neplata în termen legal a obligaţiei vamale atrage, în mod suplimentar, suspendarea dreptului de efectuare a altor operaţiuni vamale de către plătitorul vamal respectiv pînă la stingerea obligaţiei vamale, în condiţiile stabilite prin reglementările vamale. În caz de litigiu, contestarea obligaţiei vamale suplimentare ori atacarea în instanţa judecătorească a deciziei organului vamal nu suspendă încasarea obligaţiei vamale şi aplicarea de măsuri suplimentare potrivit prevederilor prezentului cod, cu excepţia cazului în care reglementările unor legi speciale prevăd în mod expres acest lucru.
• Organul vamal este obligat să ia toate măsurile pentru încasarea obligaţiei vamale de la plătitorul vamal şi numai în măsura în care acest lucru nu este posibil, obligaţia vamală se încasează de la persoanele care răspund solidar cu acesta pentru onorarea obligaţiei vamale.

Restituirea excedentului din drepturile de import sau de export plătite sau percepute

• Restituirea excedentului din drepturile de import sau de export plătite sau percepute se efectuează la cererea scrisă a plătitorului în termenul stabilit de legislaţie.
• Taxa încasată pentru efectuarea de proceduri vamale nu se restituie.