Prin H.G. nr. 170/2001 (abrogată prin H.G. nr. 764/2003) privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale a Vămilor, Direcţia de supraveghere şi control vamal devine Direcţia de supraveghere vamală şi luptă împotriva fraudelor vamale.
Structura şi atribuţiile direcţiei de supraveghere şi control vamal erau reglementate de O.M.F. nr. 1326/1996 pentru aprobarea Normelor tehnice de funcţionare a Direcţiei supraveghere şi control vamal. Astfel, prin H.G. nr. 1552/2006, această direcţie din cadrul ANV îşi reia denumirea de Direcţia supraveghere şi control vamal, iar atribuţiile sale, respectiv Normele tehnice privind realizarea supravegherii şi controlului vamal, au fost aprobate ulterior printr-o Decizie a directorului general.
Structură organizatorică
Potrivit art. 2 din Normele tehnice de funcţionare a Direcţiei supraveghere şi control vamal, această direcţie este un corp de control specializat în prevenirea, combaterea şi sancţionarea fraudei de orice natură în domeniul vamal, care urmăreşte modul de aplicare şi de respectare a legislaţiei privind importul, exportul şi tranzitul realizat de persoanele fizice şi juridice, române sau străine, pe întreg teritoriul României.
Direcţia supraveghere şi control vamal este condusă de un director general adjunct şi doi directori adjuncţi, care răspund de activitatea acesteia faţă de directorul general al Direcţiei generale a vămilor (art. 3).
Numărul de personal la nivel central al Direcţiei supraveghere şi control vamal, al
brigăzilor de supraveghere şi control vamal, al birourilor şi compartimentelor de verificări se stabileşte prin decizie a directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor, la propunerea directorului general adjunct al Direcţiei supraveghere şi control vamal (art. 4).
Personalul Direcţiei supraveghere şi control vamal are competenţă de verificare, potrivit atribuţiilor, pe întreg teritoriul ţării, în baza programului de activitate şi în cazurile dispuse de directorul general al Direcţiei generale a vămilor sau, în lipsa acestuia, de directorul general adjunct care coordonează activitatea direcţiei. Controlul se va efectua cu prioritate la agenţii economici şi, în raport cu constatările, se va extinde şi la unităţile vamale (art. 5).
Personalul din cadrul brigăzilor de supraveghere şi control vamal execută acţiuni de control la agenţii economici, conform zonei de competenţă teritorială, în baza sarcinilor stabilite prin programul de activitate prevăzut la art. 5 (art. 6).
În cazul continuării unei misiuni sau a unei activităţi de control, investigaţie, supraveghere, cercetare operativă sau însoţire care nu suferă amânare, personalul brigăzii
de supraveghere şi control vamal poate acţiona şi în afara razei teritoriale numai cu
aprobarea directorului general adjunct al Direcţiei supraveghere şi control vamal (art. 7).
Atribuţii, drepturi şi obligaţii
Deşi H.G. nr. 764/2003 privind organizarea şi funcţionarea D.G.V. - respectiv prin H.G. nr. 1552/2006 această direcţie din cadrul ANV îşi reia denumirea de Direcţia supraveghere şi control vamal - stabileşte o altă structură organizatorică pentru A.N.V,
în care Direcţia supraveghere vamală are rolul său de netăgăduit, atribuţiile sunt aceleaşi
precum în cazul iniţialei Direcţii de supraveghere şi control vamal.
Astfel, Direcţia de supraveghere vamală şi luptă împotriva fraudelor vamale are
următoarele atribuţii:
- exercită controlul, urmărirea şi supravegherea, pe întreg teritoriul naţional, a respectării legislaţiei vamale în procesul operaţiunilor de import, de export şi de tranzit;
- asigură prevenirea şi combaterea, în conformitate cu legea, a infracţiunilor şi contravenţiilor în domeniul vamal;
- controlează modul de declarare a mărfurilor, stabileşte eventualele diferenţe pe
baza controalelor ulterioare şi ia măsurile legale de încasare operativă a acestora; - controlează şi îndrumă activitatea în unităţile vamale privind aplicarea legislaţiei
vamale; constată şi sesizează abaterile lucrătorilor vamali de la aplicarea corectă a
legislaţiei vamale; - asigură controlul activităţii vamale la structurile subordonate ei;
- coordonează şi îndrumă unităţile vamale pentru prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din patrimoniul cultural naţional şi
contrafăcute, metale şi pietre preţioase; urmăreşte, în cooperare cu celelalte organe
abilitate ale statului, cazurile de spălare a banilor prin operaţiuni vamale; - controlează, în condiţiile prevăzute de lege, mijloacele de transport încărcate cu mărfuri de import şi de export aflate în tranzit şi verifică legalitatea şi regimul vamal al mărfurilor;
- verifică operativ clădiri, depozite, terenuri, sedii şi alte obiective şi poate preleva, în
condiţiile legii, probe pe care le analizează în laboratoarele proprii în vederea identificării şi expertizării mărfurilor care fac obiectul operaţiunilor de export, de import şi de tranzit; - efectuează investigaţii, supravegheri şi verificări în cazurile în care sunt semnalate
situaţii de încălcare a legislaţiei vamale de către persoane fizice şi juridice; verifică
registre, corespondenţa şi orice fel de evidenţă şi are dreptul de a cere oricărei persoane
fizice sau juridice să prezinte documentaţia şi informaţiile privind operaţiunile de export
sau de import efectuate; sesizează organele de urmărire penală competente atunci când
constată încălcări ale legii care necesită continuarea cercetărilor; - exercită controlul ulterior al agenţilor economici asupra operaţiunilor de comerţ
exterior efectuate, pe o perioadă de 5 ani de la data realizării acestora, urmărind respectarea reglementărilor în domeniul vamal; - constată şi sancţionează contravenţional abaterile rezultate din verificările proprii;
- efectuează acţiuni de control inopinat, în afara celor programate, dispuse potrivit
competenţelor şi rezultate din: dispoziţia directorului general al Direcţiei generale a vămilor; dispoziţia directorului general adjunct al Direcţiei de supraveghere şi luptă împotriva fraudelor vamale; sesizări ale direcţiilor din Direcţia Generală a Vămilor sau ale direcţiilor regionale vamale interjudeţene ori ale birourilor vamale de control şi vămuire la interior sau la frontieră, sesizări ale altor organe de control (Poliţie, Garda financiară, finanţe publice etc.); sesizări şi informaţii de la alte persoane, din ţară sau din străinătate; - întocmeşte studii, analize şi elaborează proiecte de acte normative privind
îmbunătăţirea organizării şi funcţionarii activităţii vamale; - avizează proiectele de acte normative elaborate de direcţiile din Direcţia
Generală a Vămilor sau participă la avizarea celor primite de la ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, care cuprind măsuri referitoare la domeniul vamal; - analizează cazurile, mijloacele şi metodele utilizate în frauda vamală şi
centralizează datele în vederea stabilirii măsurilor ce trebuie adoptate pentru prevenirea
şi combaterea acestora; - organizează şi exploatează un sistem propriu de consemne pentru persoanele
fizice şi juridice; - elaborează tematici de control pentru acţiunile prevăzute în programele trimestriale, cât şi pentru acţiuni inopinate;
- elaborează proiecte de norme metodologice şi ordine-circulare pentru aparatul
propriu, care să cuprindă reguli, metode şi procedee pentru exercitarea controlului la agenţii economici, cât şi în unităţile vamale, stabilind modalităţile de raportare a rezultatelor şi a informaţiilor, precum şi alte dispoziţii necesare bunei desfăşurări a controlului ulterior şi supravegherii vamale; - organizează şi asigură programe de pregătire profesională de specialitate,
realizate la toate nivelurile de subordonare; - analizează rezultatele obţinute în teritoriu, prezentând directorului general al
Direcţiei generale a vămilor aspectele de interes pentru instituţia vamală; - elaborează documentaţia necesară încheierii de acorduri de cooperare cu alte
administraţii vamale privind schimbul de informaţii în domeniul combaterii fraudei
vamale şi realizează sarcinile care revin Direcţiei generale a vămilor prin convenţiile şi
acordurile internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii fraudei vamale; - execută măsurile prevăzute de lege pentru reţinerea, sechestrarea şi confiscarea, după caz, a mărfurilor şi bunurilor care fac obiectul nerespectării prevederilor
legale aplicabile în domeniul vamal, urmare verificărilor proprii; - preia de la alte organe de control cazurile constatate de acestea, care sunt de
competenţa administraţiei vamale, în vederea verificării şi finalizării cauzei; - cooperează cu celelalte organe de control ale statului, în scopul prevenirii şi
combaterii fraudelor; - verifică sesizările, reclamaţiile şi informaţiile primite spre soluţionare, potrivit
competenţelor, luând sau propunând, după caz, măsurile legale ce se impun; - propune necesarul de dotări tehnice speciale pentru realizarea sarcinilor specifice;
- efectuează expertize şi emite buletine de analiză prin Biroul de analiză droguri;
- efectuează acţiuni de însoţire a transporturilor cu mărfuri de risc sau cu regim
special, prin echipaje mobile; - verifică şi eliberează certificate vamale de agreere, pe tip de construcţie, pentru
containere şi vehicule rutiere;
- îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
La 14 martie 2001, Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Generală a Vămilor au emis Decizia nr. 633/2001 pentru aprobarea Normelor tehnice privind realizarea
supravegherii şi controlului vamal ulterior, prin care se stabilea o serie de reglementări (Decizie abrogată prin O. nr. 7521/2006 al vicepreşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea Normelor metodologice privind realizarea supravegherii şi controlului vamal ulterior).
Conform art. 30 şi 31 din acest act normativ, „în măsura în care dispoziţiile legale nu dispun altfel, prevederile prezentelor norme tehnice referitoare la încheierea actelor de
control se aplică şi activităţii de control ulterior desfăşurate de personalul birourilor
vamale de control şi vămuire, unde există obligaţia efectuării acestuia conform procedurii
de vămuire aplicate. Orice dispoziţii contrare prezentelor norme îşi încetează aplicarea”.
Supravegherea vamală şi controlul vamal ulterior cuprind orice acţiune a autorităţii vamale întreprinsă în vederea asigurării respectării reglementărilor vamale şi a altor norme aplicabile mărfurilor şi bunurilor aflate sub supraveghere vamală.
Aceste activităţi se realizează de Autoritatea Naţională a Vămilor prin Direcţia
supraveghere şi control vamal şi prin serviciile supraveghere vamală din cadrul direcţiilor
regionale vamale.
Direcţia supraveghere şi control vamal, respectiv serviciile supraveghere vamală din cadrul direcţiilor regionale vamale, reprezintă corpul de control specializat în prevenirea, combaterea, constatarea şi sancţionarea fraudei de orice natură în domeniul vamal, care urmăreşte modul de aplicare şi de respectare a legislaţiei privind importul, exportul, regimurile suspensive, precum şi alte regimuri vamale realizate de persoanele fizice şi juridice, române sau străine, pe întregul teritoriu al României.
Personalul Direcţiei supraveghere vamală şi luptă împotriva fraudelor vamale are competenţă de control, potrivit atribuţiilor, pe întregul teritoriu al ţării, în baza programului de activitate şi în cazurile dispuse de directorul general al Autorităţii Naţionale a Vămilor sau de directorul general adjunct care coordonează activitatea autorităţii.
Controlul se va efectua cu prioritate la persoane fizice şi juridice şi, în funcţie de
constatări şi necesităţi, se va extinde şi la birourile vamale de control şi vămuire.
Personalul din cadrul serviciilor supraveghere vamală şi luptă împotriva fraudelor
vamale din cadrul direcţiilor regionale vamale interjudeţene execută acţiuni de control la
agenţii economici din zona de competenţă teritorială, în baza sarcinilor stabilite prin
programele de activitate. în cazul misiunilor sau acţiunilor de control, investigaţii,
supraveghere, cercetare operativă sau însoţire, care nu suferă amânare, personalul serviciilor supraveghere vamală şi luptă împotriva fraudelor vamale din cadrul direcţiilor
regionale vamale interjudeţene poate acţiona şi în afara razei teritoriale de competenţă, pe
baza unei cereri motivate a şefului de serviciu sau a directorului direcţiei regionale
vamale interjudeţene, aprobate de conducerea Direcţiei supraveghere vamală şi luptă
împotriva fraudelor vamale.
Personalul de specialitate din cadrul Direcţiei supraveghere vamală şi luptă împotriva fraudelor vamale, respectiv din serviciile supraveghere vamală şi luptă împotriva fraudelor vamale din cadrul direcţiilor regionale vamale interjudeţene, în exercitarea atribuţiilor legale, conform art. 6 din Decizia nr. 633/2001 pentru aprobarea Normelor tehnice privind realizarea supravegherii şi controlului vamal ulterior, este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, beneficiind de protecţie potrivit legii.
Acţiunile de control asupra mijloacelor de transport, precum şi la depozite, locuri de producţie sau de comercializare, se pot efectua la orice oră din zi sau din noapte, iar la
agenţii economici controlul se va face, de regulă, în zilele în care aceştia sunt în activitate, ţinându-se seama de prevederile legale în vigoare.
Agenţii vamali
Între obligaţiile personalului vamal se include şi faptul că acesta trebuie să acţioneze cu competenţă şi fermitate, pentru prevenirea, combaterea şi sancţionarea încălcărilor aduse reglementărilor vamale. Agenţii vamali îşi exercită operaţiunile de vămuire şi supraveghere vamală numai pe baza legitimaţiilor de
serviciu. Conform art. 25 alin. (1) C. vamal, în legitimaţiile de serviciu sunt înscrise
competenţele conferite prin normele legale.
Alin. (2) al art. 25 din Cod şi art. 26, stipulează că organele de poliţie sunt obligate să acorde, la cerere, sprijin autorităţilor vamale în exercitarea atribuţiilor care le revin, respectiv, ei beneficiază de ocrotirea specială prevăzută de lege pentru ofiţerii de poliţie (conform Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei române).
Drepturile conferite agenţilor vamali aflaţi în serviciu, care constituie o ocrotire
specială pentru poliţişti, se referă, conform Legii nr. 218/2002 la: pensia cuvenită în cazul pierderii totale sau parţiale a capacităţii de muncă, în timpul serviciului sau din cauza serviciului, pensia cuvenită urmaşilor agentului vamal, în cazul decesului acestuia în timpul sau din cauza serviciului, sunt prevăzute anumite sporuri de pedepse la unele infracţiuni contra persoanei, pentru a preveni săvârşirea lor în scop de intimidare sau răzbunare în contra măsurilor luate de agenţii vamali.
Astfel, prin Legea nr. 218/2002, la Capitolul V - Drepturi şi obligaţii - se prevăd la art. 31 următoarele:
„(1) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este învestit cu
exerciţiul autorităţii publice şi are următoarele drepturi şi obligaţii principale:
- să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale
ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală; - să conducă la sediul poliţiei pe cei care, prin acţiunile lor, periclitează viaţa
persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale, precum şi persoanele suspecte de
săvârşirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condiţiile legii; în
cazurile nerespectării dispoziţiilor date de poliţist, acesta este îndreptăţit să folosească
forţa; verificarea situaţiei acestor categorii de persoane şi luarea măsurilor legale, după
caz, se realizează în cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă; - să invite la sediul poliţiei persoanele a căror prezenţă este necesară pentru
îndeplinirea atribuţiilor poliţiei, prin aducerea la cunoştinţă, în scris, a scopului şi
motivului invitaţiei; - să pună în executare mandatele de aducere, mandatele de arestare şi pe cele de
executare a pedepselor, în condiţiile prevăzute de lege; - în cazul săvârşirii unei infracţiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acţiuni teroriste, să intre în incinta locuinţelor, a unităţilor economice, a instituţiilor publice ori particulare, a organizaţiilor social-politice, indiferent de deţinător sau de proprietar, precum şi la bordul oricăror mijloace de transport româneşti, cu respectarea dispoziţiilor legale;
- să efectueze, cu respectarea dispoziţiilor legale, controale ale persoanelor şi bagajelor, precum şi ale vehiculelor aflate în circulaţie, atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unor infracţiuni sau posibile acţiuni teroriste;
- g) să efectueze controale şi razii atunci când există indicii temeinice cu privire la
săvârşirea de infracţiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infracţiuni
sau posibile acţiuni teroriste; - h) să poarte asupra sa armamentul şi muniţia necesare, indiferent dacă este în uniformă sau echipat civil, şi să folosească, pentru îndeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fără însemnele distinctive ale poliţiei;
- i) să folosească orice mijloace de transport şi comunicaţii, indiferent de proprietar sau
deţinător, persoană fizică ori persoană juridică, cu excepţia celor aparţinând corpului
diplomatic, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare şi nu pot fi aduse la
îndeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, şi vor fi
suportate din fondurile unităţilor de poliţie sau, după caz, de către persoanele care au
determinat intervenţia, nu mai târziu de 15 zile; - j) să folosească gratuit mijloacele de transport în comun în timpul serviciului pentru
executarea unor misiuni, iar personalul din poliţia pentru transporturi, pe cele feroviare şi
navale; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimaţiei de serviciu; - k) să solicite sprijinul cetăţenilor pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea şi
conducerea la unităţile de poliţie a persoanelor care au comis fapte penale.
(2) În exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege poliţistul are obligaţia să
respecte întocmai drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, prevăzute de lege şi de Convenţia europeană a drepturilor omului”.
Conform art. 27 C. vamal, personalul vamal care are drept de a purta şi de a face uz de armă va fi stabilit de conducătorul Autorităţii Naţionale a Vămilor, cu aprobarea ministrului finanţelor publice.
În acest sens, trebuie amintite reglementările Ordinului comun al Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului de Interne nr. 498/1109 din 3 aprilie 2000 pentru aprobarea Regulamentului privind dotarea, păstrarea şi utilizarea armamentului de către personalul autorităţii vamale, în corelaţie cu Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 497/2000 pentru aprobarea categoriilor de personal din Direcţia Generală a Vămilor cu drept de portarmă.
Articolul 1 din Regulament, anexa 1 reglementează că pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu personalul vamal autorizat are dreptul să poarte şi să facă uz de arme de foc cu glonţ (pistoale) sau cu gaze, în condiţiile legii. Prin „uz de armă” se înţelege executarea tragerii cu armă de foc asupra persoanelor sau bunurilor.
Personalul vamal care a obţinut avizul organelor de poliţie va purta şi va folosi armele şi muniţiile cu care a fost dotat numai în timpul şi în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin şi are obligaţia să efectueze activităţi de pregătire profesională specifică privind cunoaşterea şi manipularea armamentului din dotare, precum şi uzul de armă.
Autoritatea vamală autorizată să deţină şi să folosească arme are obligaţia ca după
terminarea orelor de program să impună deţinătorilor depunerea armamentului la sediul
Autorităţii Naţionale a Vămilor, la sediile direcţiilor regionale vamale interjudeţene sau la sediile organelor de poliţie cele mai apropiate, cu care Autoritatea Naţională a Vămilor va încheia protocoale.
La nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor se va constitui Comisia de control privind armamentul din dotarea autorităţii vamale, în alcătuirea căreia intră prin dispoziţii ale D.G.V. şi membri ai Direcţiei de supraveghere vamală şi luptă împotriva fraudelor vamale, care va avea următoarele atribuţii:
- controlul asupra modului de stocare, întreţinere şi predare-preluare a armelor şi a
muniţiilor, la autoritatea vamală care a primit autorizaţie din partea organelor competente; - verificarea nivelului de cunoştinţe privind întreţinerea şi mânuirea armamentului din dotare de către personalul vamal autorizat să deţină şi să folosească armamentul din dotare;
- efectuarea cercetărilor preliminare (în paralel cu organele de poliţie) în cazul
uzului de armă. Rezultatele constatărilor vor fi consemnate într-un raport care va fi înaintat conducătorului Autorităţii Naţionale a Vămilor, cu eventuale propuneri de sancţionare disciplinară, materială sau civilă, atunci când este cazul.
Autoritatea vamală autorizată să deţină şi să folosească arme şi muniţii este obligată:
- să înainteze autorizaţia pentru viză, în perioada şi la datele stabilite, la organul de
poliţie în a cărui rază teritorială îşi are sediul; - să anunţe schimbarea sediului, cu cel puţin 10 zile înainte de producerea acestei
schimbări, la organul de poliţie în a cărui rază teritorială este situat noul sediu, pentru
efectuarea menţiunilor corespunzătoare în autorizaţie; - să anunţe în scris imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore din momentul când a luat
cunoştinţă despre pierderea, furtul ori distrugerea autorizaţiei, la organul de poliţie care a eliberat-o, solicitând emiterea unui nou document; - să comunice în scris, în termen de 10 zile, organului de poliţie competent despre
încetarea activităţii care a determinat eliberarea autorizaţiei, anexând autorizaţia care
urmează să fie retrasă; - să prezinte în termen de 10 zile la organul de poliţie competent actele care
dovedesc dobândirea de arme; - să se supună controlului exercitat de organele de poliţie competente referitor la
deţinerea, portul, folosirea şi operaţiunile desfăşurate cu armamentul din dotare; - în cazul furtului sau al pierderii armamentului din dotare să anunţe, în termen de 24
de ore, cel mai apropiat organ de poliţie; - în cazul uzului de armă să anunţe, în cel mai scurt timp, organele competente.
Personalul vamal care este dotat cu arme de foc poate face uz de armă pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în următoarele situaţii:
- împotriva persoanelor care ripostează sau încearcă să riposteze cu arma ori cu alte obiecte care pun în pericol viaţa sau integritatea corporală a personalului vamal ori care încearcă forţarea trecerii frontierei de stat fără a avea acceptul organismelor abilitate care îşi desfăşoară activitatea în punctele de trecere a frontierei;
- împotriva oricărui mijloc de transport folosit de persoanele prevăzute la lit. a).
Personalul vamal autorizat să deţină şi să folosească arme şi muniţii poate face uz de armă numai în legitimă apărare sau în stare de necesitate, potrivit legii.
Uzul de armă se poate face numai după ce s-au făcut somaţiile legale.
Somaţia se face prin cuvântul „Stai!”. În caz de nesupunere, se somează din nou prin cuvintele „Stai, că trag!”. Dacă cel în cauză nu se supune nici de această dată, se somează prin tragerea unui foc de armă în sus, în plan vertical.
În cazul în care, după executarea somaţiei legale, persoana în cauză nu se supune, se poate face uz de armă împotriva acesteia.
În cazuri deosebite, se poate face uz de armă fără somaţie, dacă lipseşte timpul
necesar pentru aceasta.
În cazul folosirii armelor împotriva autovehiculelor, se execută un foc de armă în plan vertical, iar apoi se trage în pneurile acestora, în scopul imobilizării.
Uzul de armă în condiţiile şi în situaţiile prevăzute mai sus se va face în aşa fel încât să conducă la imobilizarea celor împotriva cărora se foloseşte arma, trăgându-se, pe cât posibil, la picioare, pentru a se evita cauzarea morţii acestora. Dacă prin uzul de armă s-a atins acest scop, încetează folosirea armamentului din dotare.
Persoanei rănite trebuie să i se acorde primul ajutor şi îngrijiri medicale, şi despre
eveniment se va raporta imediat, pe cale ierarhică, directorului general al Direcţiei
Generale a Vămilor, precum şi organelor competente.
Se va evita, pe cât posibil, uzul de armă împotriva minorilor, femeilor şi bătrânilor.
Se interzice uzul de armă:
- împotriva copiilor, femeilor vizibil gravide, cu excepţia cazurilor în care făptuiesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a
personalului vamal; - în situaţiile în care s-ar primejdui viaţa altor persoane ori s-ar viola teritoriul,
spaţiul aerian sau apele naţionale ale unui stat vecin.
Autoritatea vamală autorizată va avea periodic un program de pregătire teoretică şi practică a personalului autorizat, constând în studiul şi dezbaterea actelor normative, a
regulamentelor şi ordinelor privitoare la deţinerea şi uzul armelor şi muniţiilor, trageri cu
armamentul din dotare, alte activităţi de pregătire specifică.
Pentru coordonarea acestor activităţi se vor constitui, la nivelul fiecărei direcţii
regionale vamale, colective permanente formate din 3 membri, numiţi de directorul
acesteia.
Încălcarea dispoziţiilor acestui regulament atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară sau penală, în conformitate cu actele normative în vigoare.