Pin It

Potrivit Codului comercial român, subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atât comercianţii, cât şi necomercianţii. Într-adevăr, dreptul comercial român are la bază sistemul obiectiv. Reglementarea sa se aplică oricărei persoane care săvârşeşte fapte de comerţ obiective (art. 3 C. com.), indiferent dacă persoana care le săvârşeşte are sau nu calitatea de comerciant.

            Daca săvârşirea faptelor de comerţ are un caracter profesional, persoana în cauză devine comerciant (art. 7 C. com.). Odată dobândită calitatea de comerciant, toate actele şi faptele juridice ale acestei persoane sunt prezumate a fi comerciale (art. 4 C. com.).

Dacă însă săvârşirea faptelor de comerţ obiective de către o persoană are caracter accidental, deşi raportul juridic care s-a născut este supus reglementării comerciale, totuşi persoana care le-a săvârşit păstrează calitatea de necomerciant (art. 9 C. com.). Situaţia este aceeaşi şi în cazul în care actul încheiat este o faptă de comerţ numai pentru una din părţile actului juridic; raportul juridic este supus reglementării dreptului comercial, fără ca, prin aceasta, persoana pentru care actul nu este faptă de comerţ să devină comerciant.

Cu toate că subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atât comercianţii cât şi necomercianţii, totuşi, în principal, activitatea comercială se realizează de către comercianţi. De aceea, Codul comercial precizează noţiunea de comerciant şi, printr-o serie de dispoziţii, reglementeaza statutul juridic al comercianţilor.

Ca expresie a concepţiei sale obiective, Codul comercial prevede că: “Sunt comercianţi aceia care fac fapte de comerţ, având comerţul ca profesiune obişnuită şi societăţile comerciale” (art. 7). Deci, au calitatea de comerciant persoanele fizice care săvârşesc fapte de comerţ ca profesiune obişnuită (comercianţii individuali); precum şi persoanele juridice, adică societăţile comerciale (comercianţii colectivi).

Cum se poate observa, Codul comercial defineşte comerciantul persoană fizică nu prin apartenenţa sa la un anumit grup profesional (sistemul subiectiv), ci prin actele şi operaţiunile, adică prin faptele de comerţ pe care le săvârşeşte cu caracter profesional. În privinţa persoanelor juridice, Codul comercial se mulţumeşte să precizeze că au calitatea de comerciant şi societăţile comerciale. Deci, persoanele juridice au calitatea de comerciant dacă îmbracă forma juridică a societăţilor comerciale.